Cuprins
- Partea I - Petrolul
- Istoric pag. 3
- Formare pag. 4
- Obtinere (extractie) pag. 5
- Partea a II-a – Industria petrolului în România
- Controverse pag. 6
- Explorare pag. 7
- Distributia pag. 7
- Consumul pag. 9
- Platforme marine pag. 13
- Rafinăriile pag. 14
- Productia internă pag. 14
- Istoric pag. 14
- Bibliografie pag. 16
Extras din proiect
PARTEA I
- Petrolul -
Petrolul, sau titeiul, împreună cu cărbunii si gazele naturale fac parte din zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarta pământului. Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi solide si gazoase dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substante lipofile. Țiteiul în stare brută (nerafinat) contine peste 17 000 de substante organice complexe, motiv pentru care este materia primă cea mai importantă pentru industria chimică (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) si producerea carburantilor. Ca o curiozitate, se poate mentiona că unele varietăti de titei devin fosforescente în prezenta luminii ultraviolete.
Istoric
Petrolul a fost descoperit în urmă cu câteva mii de ani. Având densitatea mai redusă decât a apei sărate, s-a găsit în caverne si zone cu straturi sedimentare calcaroase, argiloase, sau nisipoase de la suprafată, (în Germania, de exemplu, în jurul Hanovrei siBraunschweig). În cazul în care straturile impermeabile de argilă sunt deasupra, nepermitând iesirea la suprafată a petrolului, acesta se va găsi în straturile profunde de unde va fi extras prin sonde petroliere.
Straturile de petrol situate la suprafată prin oxidare se transformă în asfalt acesta fiind deja descoperit în Orient în urmă cu cca. 12 000 de ani în Mesopotamia antică.
Oamenii au învătat să folosească asfaltul, prin amestecare cu nisip si alte materiale ce etansează peretii corăbiilor.
Din timpul Babilonului provine denumirea de naptu (nabatu = luminează) care ne indică faptul că petrolul era utilizat la iluminat, acesta fiind amintit si în legile lui Hammurabi 1875 î.e.n. fiind prima dovadă istorică scrisă pentru reglementarea folosirii petrolului.
Petroleum este un cuvânt de origine romană care provine din „oleum petrae“ = ulei de piatră denumire pe care romanii au preluat-o de la egipteni, care descoperă petrol la suprafată în regiunea muntilor Golfului Suez se presupune că în antichitate romanii foloseau petrolul ca lubrifiant la osiile carelor romane, sau în timpul Bizantului acesta era parte componentă a focului grecesc o armă temută în luptele navale de odinioară.
Petrolul era folosit si în medicina veche fiind vândut ca leac miraculos universal.
Țiteiul era cunoscut în zona tării noastre încă din secolul I î.Hr., de când datează obiectele descoperite în cadrul cetătii dacice de la Poiana (Nicoresti, Galati): podoabe din smoală întărită si acoperită cu un strat subtire de argint. De altfel, prima rafinărie de petrol din lume a fost construită în România, în 1856 , la periferia orasului Ploiesti, în drum spre localitatea Râfov, pe strada Buna Vestire, nr. 174, de către fratii Mehedinteanu. Instalatiile rafinăriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind formate din vase cilindrice din fier sau fontă, încălzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost comandate în Germania firmei Moltrecht ce construia cazane pentru fabricarea uleiurilor din sisturi bituminoase, iar în decembrie 1856 începe constructia „fabricii de gaz” din Ploiesti, pe numele lui Marin Mehedinteanu (decedat în 1861). Distileria de petrol si-a început activitatea când Teodor Mehedinteanu întâmpina greutăti în aplicarea contractului semnat încă din 1856 pentru iluminarea capitalei cu „idrocarbură si lampe”.
Pretul petrolului scade rapid prin cresterea numărului de rafinării, petrolul lampant devine o resursă tot mai importantă în iluminat, înlocuind treptat lumânările.
Exploatarea masivă a petrolului începe în secolul XIX pe motivul răspândirii folosirii petrolului în iluminat, care dădea o lumină mai bună producând fum mai putin în comparatie cu lămpile cu ulei de balenă, sau lumânările de ceară.
În anul 1852 medicul si geologul canadian Abraham Gesner obtine patentarea rafinării petrolului lampant curat numit petroleum, iar în 1855 chimistul american Benjamin Silliman propune purificarea petrolului cu acid sulfuric.
După introducerea iluminatului electric a scăzut importanta petrolului în iluminat, dar s-a extins utilizarea drept carburant în industria automobilului. Familia de industriasi americani Rockefeller, întemeietoare a companieiStandard Oil Company, a convins opinia publică să folosească benzina în locul etanolului pe post de carburant în industria automobilului, combătând conceptia lui Henry Ford.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Petrolul.doc