Planificarea și organizarea teritoriului - analiza Strada Petre Schiopul, cartier Galata, Iași

Oraşul Iaşi se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă in râul Prut. Prin extinderea lui, Iaşul nu mai este acum legendara urbe a celor 7 coline, ci oraşul celor 9 coline (Cetăţuia, Tătăraşi, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Păun, Şorogari, Ciric, Repedea şi Bârnova), cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Peisajul este dominat de câmpii, cu un sol foarte bun pentru agricultură, şi de dealuri joase, nu foarte diferite de cele din Sudul Angliei. Spre vest, dealurile devin mai înalte, pregătind ochiul pentru lanţul montan al Carpaţilor Orientali, cu păduri în care deseori moldovenii s-au refugiat din calea oştilor invadatoare. Vegetaţia şi animalele sălbatice sunt similare celor din Europa Centrală - păduri de fag şi stejar, crânguri cu plopi şi sălcii, în care găseşti căprioare, vulpi, iepuri, bursuci şi chiar lupi.

Judeţul nu are resurse bogate în subsol, dar există multe cariere de materiale de construcţii (nisip, pietriş, calcar); de asemenea lut de olărie (la Ciurea, Tomeşti, Holboca); apele minerale de la Strunga, Nicolina, Cucuteni sunt cunoscute pentru proprietăţile lor terapeutice.

Clima prezintă un caracter continental pronunţat, fiind influenţată de masele de aer cu provenienţă răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 37,3 °C, în timp ce minima a fost de 17,5 °C.

Situat la nord de Codrii Iaşilor, oraşul vechi se afla cuprins într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ştefan cel Mare (Uliţa Mare), Alexandru Lăpuşneanu, Independenţei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească), nucleul oraşului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) şi str. Costache Negri (Uliţa Veche).Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Ţicău, Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial Nicolina şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Oraşul are ca suburbii câteva mini-orăşele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă aşezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca aşezări urbane: Dancu, Tomeşti, Ciurea şi Lunca Cetăţuii. Tendinţa urbană este de extindere a Iaşilor, urmând ca aceste localităţi să fie incluse în oraş (zona metropolitană), alături de alte câteva sate: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului şi Breazu. În urma exploziei fenomenului construcţiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul.

Reţeaua de străzi a oraşului continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepţia orelor de vârf, când numărul tot mai mare al maşinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecţiile din centru, gară, Podu Roş, Podu de Piatră, Fundaţie, Elena Doamna). Transportul în comun este asigurat prin autobuze, tramvaie, troleibuze şi maxi-taxi. Este în curs de reabilitare infrastructura rutieră a municipiului şi liniile de tramvai printr-un credit accesat de primăria Iaşi. Liniile de tramvai fac legatura între majoritatea cartierelor oraşului.

La nivel local şi central, se discută tot mai insistent planul realizării unei şosele de centură, care să preia traficul greu din oraş, şi despre realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru şi Păcurari .

Iaşi este un nod feroviar (cu linii spre Vaslui, Ungheni, Târgu Frumos, plus ramificaţii spre Hârlău şi Dorohoi) cu o staţie de triaj la Socola. În oraş sunt trei gări: Gara Centrală Iaşi (Iaşi şi Iaşi Nord), Nicolina şi Socola. În partea de răsărit a oraşului se află Aeroportul Internaţional, cu o aerogară modernizată recent şi cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 2500 metri. Într-o altă ordine de idei, Iaşul are cel mai mare procentaj de calculatoare conectate la Internet din ţară cu un număr total de calculatoare imediat după Bucureşti.

Strada Petru Şchiopul este amplasată în partea sud-vestică a oraşului Iaşi(în interiorul cartierului Galata) fiind delimitată general de râul Nicolina şi Gara Internaţională Nicolina; însă regional, este localizată între:

• Strada Pantelimon Halipa(NE);

• Strada Calea Galata(N);

• Strada Hatman Şendrea(S);

• Strada Vasile A. Urechia(SV).(vedeţi anexa 1 de mai jos)

Cartierul Galata este o zonă periferică şi ”muncitorească” a Iaşului, dar are tendinţa de a atrage reşedinţele oamenilor cu stare din oraş, datorită amplasării sale într-o zonă strategică, râul Bahlui şi calea ferată izolând Galata de zona centrală a oraşului.

O istorie a cartierului muncitoresc Galata nu este cunoscută, însă există o istorie a dealului şi mănăstirii Galata. Cartierele Galata 1 şi Galata 2, sunt realizări mareţe ale epocii comuniste. În trecut, râul Bahlui şi pârâul Nicolina formau în zona de la poalele dealului Galata o mlaştină, care se întindea până la mănăstirea Frumoasa. Din raţiuni de sănătate publică, dar şi datorită expansiunii oraşului, mlaştina a fost secată. Aşa se face că în sol există bogate resurse de nămol şi izvoare cu un conţinut ridicat de sulf. Acest lucru a fost fructificat după anul 1980, construindu-se un complex balnear numit Nicolina(Băile Nicolina). Lângă această staţiune se află spitalul de Recuperare.