Pluto

Introducere

Pluto este o planetă ce orbitează in jurul Soarelui. Ea imparte regiune din orbita sa cunoscută ca centura Kuiper cu o coleţie de corpuri din gheaţă numite obiectele centurii Kuiper.

De la descoperirea sa in 1930, oamenii pe scară largă au considerat că Pluto ar fi a noua planetă din Sistemul Solar chiar dacă din cauza dimensiunii sale mici si orbitei neregulate mulţi astronomi s-au întrebat dacă Pluto ar putea fi încadrată în aceeaşi grupă cu Pământul si Jupiter. Pluto se pare că împarte multe asemănări cu obiectele centuri Kuiper.

În 2006 de la dezbaterea astronomică internaţională au căzut de acord să o încadreze în categoria planetelor pitice deoarece nu poate fi observată fără telescop.

Pluto este a doua planetă pitică ca marime din Sistemul Solar, după Eris, fiind formată din roci si gheaţă la fel ca şi ceilalţi membri ai centuri Kuiper.

Fig. I Cele 8 planete ale Sistemului Solar.

http://www.onedigitallife.com/2006/08/24/pluto-got-the-boot/

Capitoulul I

Pluto – descoperire, nume, dispariţia planetei X

I.1 Descoperirea planetei Pluto

În 1905 Perival Lowell, un astronom american a găsit forţa de gravitaţie a unor obiecte necunoscute ce afecta orbita lui Neptun si a lui Uranus.

În 1915 a prezis locaţia unei noi planete şi a început să caute din cu ajutorul observatorului său din Flagstaff, Arizona.

El a utilizat un telescop pentru a fotografia zona cerului în care el credea că planeta va fi găsită.A murit în 1916 fără a găsi planeta.

În 1929 Clyde W. Tobaugh un asistent al lui Lowell a utilizat predicţia făcută de Perival cu alţi astronomo şi au fotografiat cerul cu un telescop de mai puternică putere.În 1930 Tombaugh a găsit trei imagini de pe Pluto.

În 1996 astronomi au publicat primele fotografii cu suprafaţa lui Pluto. Imaginile luate de telescopul spaţial Hubble arată douăsprezece zone întunecate şi luminate. Spaţiile luminate care includ calotele polare sunt probabil nitrogen îngheţat. Zonele întunecate pot fi metan îngheţat care a fost spartchmical de către radiaţiile UV provenite de la Soare.

Fig I.1 Descoperirea planetei Pluto

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Pluto_discovery_plates.png

I.2 Provenienţa numelui Pluto

Descoperirea a facut prima pagina a ziarelor din intreaga lume. Observatorul Lowell, care a avut dreptul să numească noul obiect, a primit peste 1000 de sugestii din întreaga lume, variînd de la Atlas pana la Zymal. Tombaugh i-a cerut lui Slipher să sugereze repede un nume pentru noul obiect înainte s-o facă altcineva. Constance Lowell a propus numele Zeus, apoi Percival şi în final Constance- propriul ei prenume. Aceste sugestii nu au fost luate in considerare.

Numele de Pluto a fost propus de Venetia Burney, o eleva de unsprezece ani la Oxford în Anglia. Venetia era pasionata de mitologia clasica şi de astronomie şi a considerat că numele zeului roman al nelegiuirilor, este adecvat pentru o aşa presupusă lume întunecată şi rece.

Ea a sugerat acest nume într-o conversaţie cu bunicul ei, Falconer Madan, un fost bibliotecar al Bibliotecii Bodleian a Universitatii Oxford. Madan a transmis numele profesorului Herbert Hall Turner, care la transmis mai departe colegilor din Statele Unite. Obiectul a fost oficial numit pe data de 24 Martie 1930. Fiecărui membru de la Observatorul Lowell i-a fost permis să voteze dintr-o lista scurta de trei nume pe cel pe care il doreau: Minerva (care era deja numele unui asteroid), Cronus (care şi-a pierdut din reputaţie deoarece a fost propus de nepopularul astronom Thomas Jefferson Jackson See), si Pluto. Pluto a fost votat in unanimitate. Numele a fost anunţat pe 1 Mai 1930. Dupa anunt, Madan i-a dat Venetiei 5 lire drept recompensa.

A fost consemnat ca primele doua litere din cuvântul Pluto sunt iniţialele lui Percival Lowell, şi simbolul astronomic al lui Pluto este o monograma construita din literele P si L.

Simbolul astrologic al lui Pluto seamana cu cel al lui Neptun, dar are un cerc in mijlocul tridentului.

Numele a fost curând imbraţişat de intreaga cultură. In 1930 Walt Disney a introdus un camarad canin pentru Mickey Mouse, numit Pluto în anul urmator, aparent in onoarea obiectului, chiar dacă animatorul Ben Sharpsteen nu a putut confirma de ce a fost dat acest nume. In 1941, Glenn T. Seaborg a numit elementul nou creat, plutoniu, dupa Pluto, pastrând tradiţia în denumirea noilor elemente dupa noile planete descoperite, cum ar fi uranium, care a fost denumit dupa Uranus, si neptunium , denumit dupa Neptun.

In chineza, japoneza si coreeana, numele a fost tradus ca "regele stea al lumii de dedesubt" cum a fost sugerat de Houei Nojiri in 1930. Multe alte popoare non-europene au folosit o transliterare a numelui "Pluto" ca nume pentru diferite obiecte, deşi cateva limbii indiene folosesc forma de "Yama", Strajerul Iadului in mitologia Hindusa, cum ar fi Gujarati Yamdev.

I.3 Dispariţia planetei X

In 1978, descoperirea lunei lui Pluto, Charon a permis măsurarea masei lui Pluto pentru prima oara. Masa sa, aproximativ 0.2% din cea a Pământului, era mult prea mica ca să formeze vreo discrepanţa in orbita lui Uranus. Căutările unei alternante Planete X, facute in special de Robert Sutton Harrington au dat greşi. In 1992, Myles Standish a folosit date de la misiunea spatiala a lui Voyager 2 care a survolat planeta Neptun, şi a revizuit masa totala a planetei cu 0.5%, pentru a recalcula efectul său gravitaţional asupra lui Uranus. Cu noile date adaugate, discrepanţele au disparut, si astfel şi nevoia unei planete X a disparut. Astăzi, majoritatea oamenilor de stiinţă sunt de acord că Planeta X, cum a definit-o Lowell, nu exista. Lowell a facut o predicţie asupra pozitiei Planetei X in 1915, care era aproximativă cu poziţia actuala a lui Pluto, la momentul respectiv; totusi, Ernest W. Brown a concluzionat aproape imediat ca aceasta a fost o coincidenţa, o opinie care inca este vie si azi.