Podișul Braziliei

I. Aşezarea geografică, poziţie şi limite

Podişul Braziliei ocupă centrul, sudul şi estul Braziliei, fiind o vastă regiune geografică cu o suprafaţă de aproximativ 5 000 000 kmp, situându-se la sud de Ecuator,

între 5 şi 30 grade latitudine sudică. Podişul Braziliei ocupă 1/3 din suprafaţa întregului continent al Americii de Sud şi este ca mărime, a doua regiune fizico-geografică după Câmpia Amazoniană. Este caracterizat de un relief de platformă şi suprafeţe peneplenizate cu înclinare spre N și N-V. Înălţimea podişului variază de la 2 000 m la est şi până la 500 m în vest. Cel mai înalt punct al Podişului Brazilian este Pico da Bandeira, în Serra do Caparaó, care are o altitudine de 2891 m. În regiunea litoralului se evidenţiază piscuri solitare de forma unor conuri.

Limitele podişului le formează liniile de denivelare exprimate prin rupturi de pantă pe cursurile inferioare ale apelor tributare Amazonului; la nord se învecinează cu Câmpia Amazoniană; spre vest, podişul este separat prin zone depresionare de regiunile muntoase ale Anzilor, iar în sud-vest, pătrunde în interiorul podişului, depresiunea joasă a fluviilor Parana-Paraguay; la marginea de sud-est şi est predomină caracterul muntos concretizat prin sierre înalte; ţărmurile sunt abrupte şi drepte, fiind determinate prin falii diagonale.

Principalele subregiuni ale podişului sunt:

- Podişul Braziliei de Nord- Est;

- Podişul Braziliei de Nord;

- Podişul Braziliei de Sud- Est;

- Podişul Braziliei Centrale;

- Podişul Braziliei de Sud.

Aşeazarea geografică, poziţia și limitele arealului au o influienţă deosebită asupra factorilor de mediu. Podişul Brazilei se caracterizează printr-o mare varietate de peisaje,

cuprinzând podişuri întinse şi munţi vechi puternici peneplenizaţi; fiind o unitate de relief foarte extinsă prezintă o dispunere în latitudine a tipurilor de climat (ecuatorial,

subecuatorial, tropical şi subtropical de la nord la sud) rezultatul fiind existenţa formaţiunilor vegetale variate de pădure şi ierburi de diferite feluri.

II. Evoluţia paleogeografică

Din punct de vedere fizico-geografic, Podişul Brazilei prezintă o mare diversitate, rezultată din evoluţia paleogeografică şi morfologică.

Scutul Brazilian a fost exondat încă din Precambrian, după încheierea fazelor orogenice caledoniene a fost peneplenizat. Peste aceste peneplene s-au depus depozite Paleozoice, iar în urma transgresiunilor mezozoice s-au depus sedimente marine. În ultima etapă din terţiar au urmat mişcări epiorogenice. Ridicarea a fost mai puternică în est dând naştere la sierre înalte. În partea centrală şi de vest se întind platforme structurale formate pe strate sedimentare; în partea de sud-vest cuverturile de lave (diabaze) ocupă suprafeţe considerabile.

Sierrele abrupte alcătuite din cristalin şi formate prin ridicări şi falieri terţiare, se găsesc în zona ţărmului atlantic, mai ales la marginea Podişului Brazileie de Sud-Est, unde ating înălţimi de peste 2500 m, scăzând treptat spre interior ajungând la înalţimi de maxim 1000 m.

Marginea de sud-est a podişului se apropie mult de ţărm în regiunea Rio de Janeiro, ţărm puternic fragmentat, format odată cu bazinul Atlanticului de sud, când se fragmentează Gondwana.

În cuprinsul podişului se pot distinge următoarele elemente componente:

- la nord și în est, predomină suprafeţele cristaline uşor vălurite, fragmentate de văi şi

acoperite de o groasă scoarţă de alterare. Înălţimea lor variază, în est 800-1 200 m, dar scade treptat spre vest, până la 400-500 m;

- în partea centrală şi de vest întâlnim platforme structurale formate pe strate sedimentare;

- în partea de sud-vest specifice sunt cuverturile de lave (diabaze) ocupând suprafeţe

considerabile.

Nu în ultimul rând sierre abrupte alcătuite din cristalin şi formate prin ridicări şi falieri terţiare, sunt întâlnite în zona ţărmului atlantic, la marginea Podişului Brazilei de Sud-Est, unde ating altitudini de peste 2 500 m, dar spre interior, altitudinile scad treptat şi nu depăşesc 1 000 m.

Elementele de geologie, de tectonică şi neotectonică au dus la formarea reliefului de platforme şi sierre şi la formarea solurilor fertile care au ajutat la dezvoltarea agriculturii şi pădurilor atlantice şi a tuturor elementelor de floră prezentă azi în podiş. De asemenea şi pentru elementul uman joacă un rol important, majoritatea populaţiei braziliene (circa 95%) fiind localizată în depresiunile podişului şi în zona litorală, ducând şi la dezvoltarea economiei.