Podișul Mehedinți

ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE

Asezare.Situat in sud-vestul tarii, intre Podisul Getic(SE-E),Carpatii Meridionali(N-NV),Subcarpatii Getici(NE),Muntii Banatului(V) si Culoarul Dunarii(SV), Podisul Mehedinti reprezinta o unitate geografica bine individualizata care se inscrie pe cca 760 km².

In lucrarile geografice mai vechi si in cele geologice, regiunea este inclusa spatiului carpatic datorita elementelor comune referitoare indeosebi la structura,tectonica,carst.I.Vintilescu (1946) sustine chiar utilizarea denumirii de ˝plai˝ pentru unitatile montane joase similare ca peisaj celui din Mehedinti.Emm. de Martonne, desi a prezentat unele elemente de relief si vegetatie ale acestei regiuni in contextul general al analizei Carpatilor Meridionali,l-a considerat ca o unitate de podis.In numeroase lucrari geografice este inclus si descris la dealuri si podisuri avand in vedere altitudinea(400-600m) si fizionomia.

Limitele.Intre Podisul Mehedinti si regiunile vecine,limitele sunt clare fiind sustinute de diferentieri cantitative si calitative nete.Fata de Muntii Almajului discontinuitatea este creata de Depresiunea Orsovei.De aici si pana la Motru, limita fata de Muntii Mehedinti se face pe la vest de localitatile Podeni-Gornenti-Isverna-Obarsia Closani si corespunde unui aliniament cu diferente litologice (calcare in munti,cristalin in podis),de altitudine (1000-1200m fata de 500-600m), de vegetatie (padurile-munte,pasunile-podis);contactul este marcat si prin versanti povarniti,prezenta asezarilor doar in podis,pozitia unei generatii de rauri afluente Motrului,Cosutei,Bahnei care si-au croit aici bazinete depresionare de obarsie.

Intre Orsova si Gura Vaii, podisul se termina brusc in dreptul culoarului dunarean dincolo de care se afla Podisul Miroč.

De la Gura Vaii spre NE, el vine in contact cu un culoar(0,5-5 km latime) format din depresiuni mici separate intre ele prin sei.Acesta a fost sculptat in structuri diferite:miocenul usor cutat alcatuit din marne, pietrisuri cimentate, calcare in podis si pliocenul monoclinal cu pietrisuri,nisipuri,argile din Dealurile Cosustei, ce apartin Podisului Getic;intre Gura Vaii-Jidostita si Bala de Sus-raul Motru,pliocenul este raportat la cristalin.Fata de culoarul depresionar, podisul se termina prin versanti cu pante accentuate, cu o diferenta de nivel de 100-250m.Intre cele doua unitati apar alte deosebiri:spalare in suprafata,siroire,paduri si sate mici in podis si alunecari de teren,torenti,fanete, pomicultura si sate mai mari alungite pe vaile principale in Dealurile Cosustei.

In NE, Valea Motrului il separa de Subcarpati marcand diferentieri bruste in special de ordin structural si de fizionomie, intarite si de existenta depresiunii de contact Baia de Arama. Doar in amonte de Caimuiesti exista un defileu epigenetic scurt, taiat intr-o prelungire estica a cristalinului din podis; peticul (0,5 km²) din acesta,situat la est de rau, acoperit partial de sedimentar, nu influenteaza cu nimic configuratia peisajului subcarpatica.

ALCATUIREA GEOLOGICA SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA

Din punct de vedere geologic,Podisul Mehedinti apartine Carpatilor Meridionali, structura, alcatuirea si etapele evolutive sunt comune. Autohtonul Danubian (sisturi mezometamorfice) se desfasoara pe intreaga suprafata ca fundament;la zi apare doar intre unitatile sedimentare-unitatea Cerna cu formatiuni jurasic-cretacic superior la vest, la Ponoarele,Isverna, Obarsia Closani si unitatea Cosustea cu flis cretacic cutat (gresii,marno-calcare,argile) in SE etc. Panza Getica(sisturi epimetamorfice) este reprezentata prin doua petice-unitatea Bahna in vest (acopera cristalinul danubian si o parte din sedimentarul celor doua subunitati ale autohtonului) si unitatea Mehedinti (peste sedimentarul Cosustei).

Intre cele doua petice se desfasoara fragmente din Panza de Severin care acopera sedimentarul danubian. Sedimentarul mezozoic se afla in trei sectoare (Bahna, Balta-Ponoarele si Jidostita-Bala) legate de existenta unor depresiuni post-orogene care comunicau (nisipuri,argile,pietrisuri,carbuni,calcare recifale,marne badenian-sarmatiene).

Evolutia paleogeografica.Exista cateva etape in cadrul evolutiei paleogeografice: proterozoic-paleozoic (realizarea sisturilor cristaline in cadrul celor doua domenii de sedimentare care erau separate de un prag), jurasic-cretacic(formarea in jurasic a doua fose in Domeniul Danubian–Cerna-Jiu si Cosustea– si in cretacic a fosei de Severin, in Domeniul Getic; miscarile austrice mezocretacice au impins cristalinul getic, spre SE, peste fosa de Severin, iar miscarile laramice din cretacicul superior au determinat inaintarea geticului, inclusiv a depozitelor unitatii de Severin, peste Danubian rezultand Panza Getica si Panza de Severin, regiunea devenind uscat) neozoic (formarea depresiunilor postectonice badeniene in care s-au acumulat depozite de molasa; in N, Culoarul Toplet-Bahna a facut legatura pe la Ponoarele cu Depresiunea Getica; in S, cea mai mare parte a regiunii a fost acoperita de ape; la inceputul pliocenului inceteaza legatura, prin Culoarul Ponoarele-Bahna, intre bazinele panonic si pontic, podisul exondand in intregime; partea de SV prin sistemul hidrografic Bahna, organizat in culoarul tectonic exondat,va evolua in concordanta cu nivelul zonei Orsova; pe cea mai mare parte din podis se va dezvolta o retea de vai in concordanta cu panta generala a reliefului si cu nivelul de baza al lacului getic). In cuaternar, regiunea este ridicata la altitudinile actuale cand se produc si unele remanieri hidrografice, cele mai insemnate fiind realizarea cursului Dunarii in zona Portile de Fier si captarea Bahnei dinspre Dunare.

RELIEF

Podisul Mehedinti se intinde la poala estica a Muntilor Mehedinti si reprezinta o individualitate geografica desi constituie o continuare organica a muntilor. El este inclus in categoria muntilor datorita asemanarii din punct de vedere litologic cu Muntii Mehedinti (sisturi cristaline si calcare mezozoice), aspectelor de relief (cu vai stramte, uneori in forma de chei), prezentei pesterilor, a fragmentarii tectonice etc. Podisul Mehedinti poate fi asemuit tinuturilor deluroase ca urmare a altitudinii reduse, a culmilor netezite, cu numeroase asezari omenesti. S-a dovedit ca prin toate caracterele sale fizice (relief, petrografie, clima, soluri, vegetatie ) se deosebeste puternic de regiunile deluroase vecine si se incadreaza peisajului montan.Alcatuirea din roci foarte rezistente la eroziune (micasisturi, amfibolite, gnaise, calcare, serpentine etc) a generat forme de relief masive. Altitudinea medie nu depaseste 500-600m dar se regasesc numeroase inaltimi ce depasesc chiar 800m (Vf. Paharnicului–887m, Cornetul Cerboaniei–803m, Magura–787m, Cornetul Babelor–771m, Chicioara Godeanului–762m, Nevat–715m).

Orientat NE-SV, podisul se intinde de la Dunare si pana la Muntii Vîlcan, pe o distanta de 53km (linie dreapta), avand latimi intre 16 si 23km si o suprafata de circa 1200km².

Prezanta unor interfluvii largi si aproape netede creeaza impresia unei pronuntate uniformitati a reliefului.Aceasta uniformitate este doar aparenta, podisul fiind traversat de vai inguste si adanci, cu versanti repezi, greu accesibili. Rocile in care sunt sapate acestea apar la zi sub diferite forme de stanci, pereti abrupti,astfel incat cine a traversat macar o data vaile Cosustei, Topolnitei sau Bahnei ramane cu impresia ca a trecut printr-un adevarat tinut muntos.

Natura structurii geologice face ca limitele acestei unitati sa fie concretizate printr-o serie de caractere geomorfologice–rupturi de panta, bazinete de contact, generatii de vai marcate si de un adevarat aliniament de asezari. Astfel, limita de vest corespunde unei rupturi de panta, cea a povarnisului calcaros al Muntilor Mehedinti, care domina podisul cu 400–500m. Alcatuit din calcare jurasice, abruptul impune o vadita diferentiere a reliefului coborat al podisului, constituit in apropierea acestui contact sin micasisturi si strate de Sinaia si Azuga. Aceasta limita vestica a podisului este subliniata si de un aliniament de localitati, ca: Obarsia-Closani, Godeanu, Isverna, Gornenti, Podeni, Negrusa, Moisesti. Pe unele locuri podisul este despartit de munti prin cursuri de ape: valea Cosustei de la izvoare pana la Isverna, valea Obarsiei, valea Gorganului. Partea superioara a vaii Salistei este in directa continuare a vaii Obarsiei de la catunul Godeanu pe sub Varful lui Stan.

Limita sud-vestica corespunde cu valea Cernei si valea Dunarii. Spre nord–nord-est, podisul este marginit de valea Motrului si a afluentului sau Motru Sec. Spre sud–est, limita dintre podis si regiunea deluroasa vecina se pune in evidenta uneori foarte clar printr-o linie de contact in lungul careia trecerea se face brusc, datorita indeosebi naturii rocilor. Vaile inguste, lipsite de terase in cadrul podisului, se largesc brusc la iesirea si la patrunderea in Podisul Getic, formand adevarate depresiuni in depozitele pontice si miocene constituite din alternante de argile si nisipuri– roci cu slaba rezistenta la eroziune.