Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 13 fișiere: docx, xls, png, csv
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 3310
Mărime: 5.82MB (arhivat)
Publicat de: Denis P.
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Daniel Tudora
Facultatea de Geografie si Geologie
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

Cuprins

  1. CUPRINS 2
  2. 1. RAPORTUL DE ÎMBĂTRÂNIRE 3
  3. 2. RAPORTUL DE DEPENDENȚĂ 5
  4. 3. POPULAȚIA OCUPATĂ 7
  5. 4. MIGRAȚIILE 9
  6. 5. INDICELE DE ATRACTIVITATE 11
  7. 6. VENITUL PE CAP DE LOCUITOR 13
  8. 7. INDICELE HERFINDAHL 14
  9. 8.1. NUMĂRUL SALARIAȚIILOR PE SECȚIUNI CAEN DIN JUDEȚELE ALBA, ARAD ȘI HUNEDOARA 14
  10. 8.2. PROFITUL FIRMELOR ACTIVE LA NIVEL DE SECȚIUNE CAEN DIN JUDEȚELE ALBA, ARAD ȘI HUNEDOARA 16
  11. 9. INTERCOMUNALITĂȚILE DIN JUDEȚELE ALBA, ARAD ȘI HUNEDOARA 18

Extras din proiect

1. Raportul de îmbătrânire

În secolul XXI-lea una din cele mai mari probleme ale omenirii va fi cea a îmbătrânirii demografice a populației, care va determina importante schimbări asupra dezvoltării socio-economice a diferitelor regiuni ale Terrei. Atât în țările dezvoltate economic, cât și în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, ponderea persoanelor vârstnice în structura populației crește într-un ritm rapid, impunând necesitatea elaborării unor politici specifice în acest domeniu.

România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populației cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale și serviciilor de îngrijire de lungă durată. În același timp, se inversează creșterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populației în vârstă de muncă a României, și anume segmentul 15-64 de ani, urmând o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE. Îmbătrânirea populației este determinată de trei fenomene separate, respectiv creșterea speranței de viață, scăderea ratelor de fertilitate și emigrația.

La nivelul macrojudețului Alba-Arad-Hunedoara, indicele de îmbătrânire are valori cuprinse între 0,30 și 8,80, unde valorile maxime apar înregistrate în toate județele, mai exact în centrul macrojudețului, însă la nivel de județ repartiția acestor valori ridicate apar mai frecvente în județul Hunedoara. Valorea maximă de 8,80 este înregistrată în U.A.T. Bunila, județul Hunedoara, deoarece aceasta este poziționată în zona Carpațiilor Occidentali, mai exact în zona Munțiilor Ruscăi, unde zona nu deține un potențial de atractivitate, astfel că tinerii migrează către zonele cu potențial de atractivitate, iar infrastructura din zonă este una slab dezvoltată, ceea ce face deplasarea una dificilă, astfel s-a instalat fenomenul de izolare, unde putem spune că au mai rămas oamenii mai în vârstă care nu aveau unde să plece. Valorea minimă înregistrată este în U.A.T. Uricani, județul Hunedoara, care este un oraș. Astfel dacă comparăm cu comuna Bunila putem vorbi de o migrare a masei de populație dinspre nord către orașul Uricani pe motivul lipsei a locurilor de muncă, a serviciilor medicale de specialitate, a serviilor de educație, ș.a. care ne arată că populația majoritară este sub 65 de ani.

2. Raportul de dependență

Raportul de dependență demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependenți” (persoane de sub 15 ani și de peste 64 ani) și populația în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane. Raportul de dependență demografică este uneori divizat în raportul de dependență al persoanelor vârstnice (raportul dintre populația de 65 ani și peste și populația între 15-64 ani) și raportul de dependență al copiilor (raportul dintre populația de sub 15 ani și populația între 15-64 ani).

În macrojudețul Alba-Arad-Hunedoara distribuția indicelui de dependență este repartizat în partea de nord-est a macrojudețului, unde județul Alba înregistrând cele mai multe valori a acestui indice în partea de nord și de est județului, ceea ce ne indică faptul că persoanele active ce întrețin persoanele inactive sunt reduse din punct de vedere numeric. Partea de sud și centru a județului Hunedoara, partea centrală a județului Alba și partea vestică a județului Arad au cel mai scăzute valori a raportului de dependență deoarece în aceste zone se află poziționate principalele axe majore de circulație, astfel că în lungul acestora și în localitățile ce se află poziționate în proximitatea acestor căi de comunicații au apărut locuri de muncă ceea ce a condus la scăderea raportului de dependență (de exemplu în partea vestică a județului Arad indicele de dependență este scăzut deoarece se află mari societăți de transporturi și logistică din țară, unde zona este un de tranzit dinspre est spre vest deoarece este aproape de granița cu Ungaria). Valorea maximă înregistrată este de 1,51 înregistrată în U.A.T. Ohaba, județul Alba, iar valoarea minimă înregistrată este în U.A.T.

Dezvoltarea socio-economică este direct influențată de evoluția demografică în general precum și de mișcarea naturală, migratorie și de procesul de îmbătrânire demografică în special. Efectele acestora pot fi puse în evidență de raportul de dependență după vârstă care exprimă raportul dintre populația în vârstă de muncă (15-64 ani) și restul populației și ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populației adulte care are cea mai importantă contribuție la realizarea bugetului familial și are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generații. Nu este identic cu raportul de dependență economică, care se calculează ca raport între populația inactivă și cea activă

Preview document

Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 1
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 2
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 3
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 4
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 5
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 6
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 7
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 8
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 9
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 10
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 11
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 12
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 13
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 14
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 15
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 16
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 17
Politici și dezvoltarea intercomunalităților din Județele Alba, Arad și Hunedoara - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Cartograme
    • 237HC.png
    • 237HS.png
    • 245HS.png
    • indicele de atractivitate.png
    • intercomunalitatile.png
    • populatia ocupata.png
    • raport de dependenta.png
    • raport de imbatranire.png
    • sold migratoriu.png
    • venitul pe cap de locuitor.png
  • Alba-Arad-Hunedoara.csv
  • Alba-Arad-Hunedoara.xls
  • Politici si dezvoltarea intercomunalitatilor din Judetele Alba, Arad si Hunedoara.docx

Ai nevoie de altceva?