Cuprins
1.INTRODUCERE 5
2.CARACTERIZARE GENERALĂ A BAZINULUI SUPERIOR” SOMEŞUL MIC” 6
2.1.POZIŢIONARE GEOGRAFICĂ 6
2.2. LOCALIZARE ŞI ÎNCADRARE HOLARHICĂ. 6
2.3.ELEMENTELE DIMENSIONALE ALE BAZINULUI 7
2.4.GENEZĂ, EVOLUŢIE, PARTICULARITĂŢI FIZICO-GEOMORFOLOGICE. 8
2.4.1.Geneză, Evoluţie. 8
2.4.2.Geologie şi Relief 9
2.5.CLIMA 15
2.5.1.Trăsături generale. 15
2.5.2.Circulaţia maselor de aer. 15
2.5.3.Componente Climatice 15
2.6.HIDROGAFIA BAZINULUI 20
2.6.1Raurile 20
2.6.2.Lacurile 22
2.6.3.Mlaştinile 24
2.6.4.Apele Subterane. 24
2.7.COMPONENTE BIOPEDOLOGICE 26
2.7.1.Vegetaţia 26
2.7.2.Fauna. 28
2.7.3.Solurile 32
2.8.COMPONENTA ANTROPICĂ 33
2.8.1.Populaţia şi aşezările. 33
2.8.2.Infrastructura. 34
2.8.3.Căile de comunicaţie. 34
3. IMPACTUL A.H.E. ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU 35
3.1. MODIFICAREA HIDROGRAFIEI SI APARITIA LACURILOR DE ACUMULARE 35
3.2. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI FIZIC NATURAL 37
3.2.1. Impactul asupra Geologiei şi geomorfologiei 37
3.2.2.Impactul asupra solului 38
3.2.3. Impactul asupra climei 39
3.2.4.Impactul asupra retelei hidrografice 40
3.2.5. Impactul asupra ecositemelor acvatice 42
3.2.6. Impactul asupra ecosistemelor terestre 44
3.2.7. Impactul asupra cadrului socio – economic 46
3.2.8. Impactul asupra peisajului 48
3.2.9. Turismul şi activităţile de agrement 48
3.3.0.Pescuitul sportiv şi piscicultura 48
3.3.1. Impactul negativ al inundaţiilor şi viiturilor 49
4. POLUAREA FACTOR GENERATOR AL IMPACTULUI NEGATIV ÎN MEDIU 50
5.1.CALITATEA APELOR IN BAZINUL SUPERIOR SOMESUL MIC 50
5.2. POLUARE SI IMPACT ANTROPIC 53
5.2.1.Activităţi generatoare de impacte negative 53
5.2.2. Poluarea cu Rumegus in Bazinul Superior al Somesului Mic 56
5.2.3.Obiective Principale Privind Stoparea Poluarii 60
6. EVALUAREA RISCURILOR INDUSE IN MEDIU DE A.H.E. 63
7. PROTECŢIA MEDIULUI DE VIAŢĂ LOCAL PRIN DECLARAREA DE ARII PROTEJATE. 67
8. MANAGEMENTUL PROTECŢIEI RESURSELOR DE APĂ 68
9. PLAN DE PREVENIRE AL POLUARII TARNITA-GILAU 69
10. CONCLUZII 72
BIBLIOGRAFIE 74
ANEXA I 77
ANEXA II 78
ANEXA III 79
ANEXA III 80
ANEXA IV 81
ANEXA V 82
ANEXA VI 83
ANEXA VII 84
ANEXA VIII 85
ANEXA IX 86
ANEXA X 87
ANEXA XI 88
ANEXA XII 89
ANEXA XIII 90
ANEXA XIV 91
ANEXA XV 92
ANEXA XVI 93
ANEXA XVII 94
ANEXA XVIII 95
ANEXA XIX 96
ANEXA XX 97
ANEXA XXI 99
ANEXA XXII 100
ANEXA XXIII 101
ANEXA XX 104
Extras din document
1.INTRODUCERE
Apa reprezintă resursa esenţială de susţinere a vieţii, un indicator al calităţii sau mai bine spus al existenţei vieţii.
Cursul superior al Someşului Mic, cel mai important colector din partea estică a munţilor Apuseni, are o importanţă deosebită pentru arealul pe care îl acoperă, permiţând încă din cele mai vechi timpuri dezvoltarea unor aşezări umane. Azi, acesta este sursa vitală de alimentare cu apă potabilă a celui mai mare oraş din Transilvania. Totodată, amintim şi importanţa sa din punct de vedere hidroenergetic, turistic, piscicol, agricol, etc. De aceea, evaluarea calităţii mediului, a potentialelor riscuri si impacte din acest bazin au o importanţă majoră în special în direcţia protecţiei resurselor şi a diminuării riscurilor existente precum şi înlăturarea sau cel puţin ameliorarea efectelor negative ale intervenţiei antropice generatoare de risc.
Pentru evidenţierea stării calităţii apei din cadrul bazinului superior al Someşului Mic a fost necesară şi o analiză a principalelor surse de poluare existente, punctiforme sau difuze, precum şi elaborarea unor planuri şi strategii manageriale de protecţie a surselor de apă.
Analiza unui component izolat al mediului nu poate fi efectuată decât cu luarea în considerare a interacţiunilor acestuia cu celelalte componente environmentale. Modul de abordare în cunoaşterea environmentală presupune pe lângă cunoaşterea obiectului studiat o multitudine de acţiuni fizice şi intelectuale menite să descifreze realitatea. Lucrarea de faţă îşi propune să scoată în evidenţă ansamblul particularităţilor şi a factorilor de mediu din cadrul bazinului superior al Someşului Mic, ansamblu care influenţează direct şi/sau indirect caracteristicile cantitative şi calitative ale acestui mediu hidric. De asemenea, vom sublinia şi principalele activitati poluatoare si generatoare de risca , precum si principalii parametrii fizico-chimici, biologici şi bacteriologici ale acesteia, precum si solutii si scenarii posibile in vederea minimalizarii riscurilor si impactelor generatoare de efecte negative in mediu.
2.CARACTERIZARE GENERALĂ A BAZINULUI SUPERIOR” SOMEŞUL MIC”
2.1.POZIŢIONARE GEOGRAFICĂ
Bazinul superior al “Someşului Mic” este situat la intersecţia paralelelor de “4628 şi 4709 latitudine nordică, cu meridianele de 2246 şi 2412 longitudine estică, în partea de Nord-Vest a României în amonte de lacul de acumulare de la Gilău.
2.2. LOCALIZARE ŞI ÎNCADRARE HOLARHICĂ.
Bazinul hidrografic superior al “Someşului Mic“ se încadrează în regiunea de Nord-Est, centru , Sud-est a munţilor Apuseni.
Principalul curs de apă al acestui bazin hidrografic, este “Someşul Mic” numit şi Someşul Cald până la confluenţa cu Someşul Rece, în lacul de acumulare de la Gilău de unde va purta numele de micpănă în localitatea Dej, de unde dupa confluenta cu Somesul Mare vor purta denumirea de Somes.
Situând Someşul Mic în holarhia sistemelor geografice, se poate observa că acesta face parte din bazinul Someş-Crasna(), aparţinând sistemului hidrografic naţional şi simultan bazinului dunărean.(figura 1.2.).
Bazinul hidrografic superior al Someşului Mic se încadrează şi el, în această holarhie ca subsistem, deci parte integrantă a sistemelor hidrografice menţionate anterior.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Poluare si Risc in Bazinul Superior al Soimusului Mic.doc
Alții au mai descărcat și
ARGUMENT Apa are o importanta covarsitoare pentru existenta vietii; de aceea scopul acestei lucrari este de a sublinia necesitatea acesteia in...
1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...
Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...