Populația Asiei de Sud și Sud-Est

Distributia populatiei constituie una din temele fundamentale de studiu ale geografiei populatiei. Aceasta nu presupune numai colectarea informatiilor referitoare la repartitia geografică a populatiei sau cartografierea lor, ci si la analiza interrelatiilor populatie-mediu geografic sau a schimbărilor care se produc în timp (D. Noin, 1988). Densitatea populatiei, dar mai ales evidentierea dicontinuitătilor teritoriale care apar în procesul de populare sau a concentrărilor umane, reprezinta aspecte esentiale ale studiului repartitiei geografice a populatiei.

Densitatea medie a populatiei mondiale era în 2009 47.60 loc/km2, dar la nivel de stat acesta prezintă valori foarte diferentiale. La nivel mondial, trei mari concentrări umane: Asia de Sud, Asia de Est si Europa înglobează cca 57% din populatia planetei, pe numai 15% din suprafata uscatului.

Asia de sud include statele asociate subcontinentului indian (India, Bangladesh, Pakistan, Sri-Lanka, Myanmar, Thailanda), si reprezintă în prezent zona cu cele mai mari concentrări umane, devastând Asia de Est si însumând aproape 25% din populatia mondială. Aceasta se extinde pe circa 3.500 km si prezintă caracteristici asemănătoare cu Asia de Est în ceea ce priveste nivelul densitătii, depăsind 800 loc/km2 în Câmpia Indo-Gangetică, datorită îndeosebi intensei exploatări agricole.

Asia de Est( Japonia, China, Taiwan, Coreea de Sud) concentrează peste 20% din populatia mondială. Aceasta se remarcă prin extindere si prin nivelul ridicat al densitătii, ce depăseste 600 loc/km2, în Câmpia Chinei de Nord, în valea fluviului Chiang Jiang sau în zonele litorale unde resursele cunosc o mare diversitate.

În ansamblu, aceste două mari concentrări umane de pe continentul asiatic reunesc aproape jumătate din populatia mondială. Concentrarea populatiei a fost favorizată de existenta unei vechi civilizatii rurale, cu mult înainte de expansiunea demografică si economică din perioada contemporană. În contrast cu densitătile ridicate de pe fatada orientală si meridională, interiorul Asiei pare slab populat, nuclee de populare modeste si dispersate fiind separate prin zone de vid demografic.

În China, populatia este de 1,330,141,295, aceasta ocupând primul loc pe glob. Structura de varsta: 0-14 ani: 19,8%, 15-64 ani: 72,1%; mai mare de 65 ani: 8,1%. Vârsta medie este de 35,2 ani, iar rata de crestere a populatiei este de 0.494%. Rata natalitătii este de 12,17‰ (iulie 2010), iar rata mortalitătii este de 6,89‰. Populatia urbană reprezintă 43% din totalul populatiei.

Populatia Japoniei este de 126,804,433 locuitori, situându-se pe locul 10 în lume. Structura de vârsta este diferită pe următoarele categorii de vârstă: 0-14 ani: 13,5%; 15-64 ani: 64,3%; peste 65 ani: 22,2%. Media de vârstă este de 44,5 ani, rata de crestere a populatiei fiind de -0,242%. Rata natalitătii este de 7,41‰, iar cea a mortalitătii de 9,83‰. Populatia urbană este de 66% din populatia totală.

În India, populatia este de 1,173,108,081 locuitori, a doua în lume după China. Structura de vârstă este urmatoarea: între 0 si 14 ani 30,5%; într 15 si 64 ani este de 64,3%, iar peste 65 ani este de aproximativ 5,2%. Vârsta medie a Indiei este de 25, 9 ani, rata de crestere a populatiei fiind de 1.376%. Rata natalitătii este de 21,34‰, pe când cea a mortalitătii este doar de 7,53‰. Populatia urbană detine aproximativ 29% din populatia totală.

- Populatia din Asia de Sud si Sud-Est este reprezentată în următorul tabel:

Stat Populatie

China 1330141295

Hong Kong 7089705

Japonia 126804433

Macao 567957

Coreea N 22757275

S Coreea 48636068

Taiwan 23024956

Brunei 395027

Cambodgia 14453680

Timor-Leste 1154625

Indonesia 242968342

Laos 6368162

Malaysia 28274729

Burma 53414374

Papua noua guinee 6064515

Filipine 99900177

Singapone 4701069

Thailanda 67089500

Vietnam 89571130

India 1173108018

Nepal 28951852

Bangladesh 156118464

Sri Lanka 21513990

total 3553069343

**Datele din acest tabel sunt preluate din CIA WORLD FACTBOOK(estimari iulie 2010).

- Religia:

În sudul Asiei predomină religia hindusă (India), iar în peninsula Indochina, cea budistă. În Asia de Est este predominantă religia taoistă (în China si Coreea) si cea şintoistă (Japonia).În schimb,în Asia de Sud predomină islamismul,cu precădere şiita.

Principalele religii din Japonia sunt Budismul şi şintoismul. Totuşi, majoritatea japonezilor nu sunt adepţii unei singure religii, ci încorporează în viata lor de zi cu zi caracteristici din ambele religii, într-un proces numit sincretism.

Majoritatea populatiei chineze are credinţe diferite ca: Budhism; Cofucianism; Taoism numai 1% sunt musulmani, si mai puţini creştini.

Religia natională a Thailandei este Budismul Theravada. Practicat de peste 90 % din thailandezi, este influent, semnificativ si deosebit de vizibil în existenta oamenilor de rând.

În ce priveste personificarea lui Buddha, thailandezii au creat un tip uman deosebit, care este considerat una dintre cele mai sugestive expresii ale artei asiatice. În ce priveste ornamentele, acestea au copiat caracterul luxuriant al vegetatiei tropicale. Contrar altor popoare budiste care au utilizat sculptura pentru a reprezenta legende ori mituri, ei au folosit această artă numai pentru a-l personifica pe Buddha si pentru împodobirea monumentelor religioase.

În plus, în Thailanda reprezentarea Iluminatului este unică: prezentat adesea în starea de meditatie profundă, cu fata senină, familiară, cu un nimb, cu urechi alungite în jos sau mărite, cu o urna (un semn pe frunte reprezentând al treilea ochi al viziunii spirituale) si cu ushinsha, o protuberantă cranială reprezentând cunoaşterea.

Lacaşele de cult se numesc wat. Pentru a întelege importanţa wat-ului si influenţa budismului în gândirea thailandeză este necesară întelegerea caracterului multifunctional al mânăstirilor si cât de folositoare le sunt oamenilor de rând. Familiile din zonele rurale se simt în nesigurantă la gândul de a-si tine bunurile de valoare în casă, prin urmare, îl roagă pe staret să le depoziteze la mânăstire. Wat-ul depozitează documente si artefacte cu semnificaţie istorică, precum si numeroase reprezentări a lui Buddha, folosite pentru venerarea publică sau ca obiecte de meditatie.