Potențialul ecologic în Județul Călărași

INTRODUCERE.

Biogeografia studieaza repartitia fiintelor vii si a comunitatilor pe care ele le alcatuiesc. Intre fiintele vii si mediul lor de viata s-au stabilit relatii reciproce, de interdependenta, care stau la baza unui vast sistem cu particularitati locale si regionale.

Evidentierea specificului biogeografic ce se intanleste in judetul Calarasi a impus analiza invelisului biotic actual cu formatiunile vegetale si comunitatile sale de animale. Prin modul lor de organizare, compozitie si repartitie, aceste formatii reflecta potentialul ecologic si tipul de exploatare biologica a spatiului din judetul Calarasi.

Unitatea de baza luata in studiu trebuie sa fie biocenoza dependenta de un biotop.

Fig.1: Elementele unui ecositem;

Dimensiunile unui biotop si al biocenozei ce il populeaza difera de la un areal la altul. Insa pentru a explica fenomenele biogeografice, trebuie sa se accepte o unitate mai mare, unde peisajul prezinta spatii relativ omogene din punct de vedere al conditiilor de mediu spatii care permit o anumita exploatare biologica – adica instalarea unei grupari vegetale dependenta de un potential ecologic. Gruparea vegetala raspunde acestor conditii relativ omogene prin compozitia sa floristica, structura pe vericala, dinamica spatiala si termporala. Vegetatia unui teritoriu este de fapt o imbinare calitativa de asociatii vegetale, aflate in interdependenta cu conditiile de mediu.

Mediul inconjurator este un ansamblu spatio-temporal al factorilor naturali si antropici. Fiind rezultatnta a celor trei componente principale: potential ecologic (suportul ecologic), exploatarea biologica (comunitatile organismelor vii) si activitatile antropice, starea mediului la un moment dat trebuie urmarita prin prisma pricipalelor componente.

Expolatare biologica din ariile protejate calarasene, pune in evidenta relatiile dintre toate componentele mediului abiotic, pe de-o parte si impactul activitatilor antropice. Pe de alta parte.

In concluzie potentialul ecologic dintr-un areal (suprafata sau teritoriul pe care se intanleste o anumita unitate taxonomica) reprezinta suportul ecologic (relief ,clima, geologie, hidrografie si soluri) iar exploatarea biologica reprezinta comunitatile organismelor vii (asociatiile vegetale si populatia animala).

2.LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI INCADRAREA BIOGEOGRAFICA A TERITORIULUI ANALIZAT.

Teritoriul tarii noastre este situat in intregime in zona climei temperate, si anume, in acea parte a continentului european unde se realizeaza trecerea de la climatul temperat moderat al Europei de Vest la climatul temperat la Europei de Est.

Datorita asezarii Romania primeste influente climatice diferite:

din Europa Centrala ajung influente indepartate ale Oceanului Atlanic; iernile sunt relativ mai blande, precipitatiile mai abundente, ceea ce conditioneaza dezvoltarea padurilor de rasinoase pe munti si a celor de foiase pe dealuri, podisuri si partial pe campii - in general mai sus de 200 m altitudine;

din Europa de Est se resimt influentele continentului: predomina vanturile de est, iernile sunt mai aspre, seceta mai accentuata; stepa inainteaza dintre rasarit in partile orientale ale tarii, pana aproape de poalele dealurilor, cuprinzand regiunile cu altitudin sub 200 m – Baraganul, tinutul Jijia-Bahlui si sudul Dobrogei;

din Europa Sudica se resimt influente mediteraneene indeosebi in Dobrogea, in partile Banatului si Olteniei, in sudul Campiei Romane, unde exista numeroase infiltratii de elemente submediteraneene si mediteraneene, pe fondul vegetatiei central-europene.

Romania se afla prin urmare la o raspantie biogeografica, avand: o flora de padure de foioase din Europa Centrala – localizata la poalele muntilor, pe dealuri si podisuri; o flora in parte de taiga - in partile mai inalte ale Carpatilor si chiar unele elemente de tundra, pe culmile alpine; o flora de stepa pontica, originara din partile sudiece ale Europei continentale; numeroase influente submediteraneene in partile de sud ale tarii, multe din Peninsula Balcanica (elemente moesice si ilirice) si Asia Mica, dar si unele plante si animale panmediteraneene.

Unele dintre speciile de plante ce provin din aceste tarii ale Europei se adapteza conditiilor de pe teritoriul tarii noastre, formand subspecii sau specii lcoale, endemice, care au fost denumite dacice.

Teritoriul judetului Calarasi se regaseste regaseste in regiunnea biogeografica holartica, subregiunea pontico – central – asiatica, provincia pontica (dupa Raul Calinescu, 1969).Provincia pontica se caracterizeaza printr-o zonalitate latitudinala bine exprimata a formatiilor trecand de la pajistile de silvostepa, cu graminee si diverse ierburi xeromezofile, alternand cu paduri de stejar brumariu si pufos, dand in pajisti de stepa ci graminee si diverseierburi xerofile de tip pontic. Provincia pontica se intinde in sudul partii europene a Rusiei iar la noi se prezinta ca prelungiri tentaclare in Baragan, Dobrogea si S-E Moldovei, ocupand tinuturile de stepa si de silvostepa ale teritoriului, care la sfarsitul tertianului era acoperit de apele unui golf al Marii Pontice, apoi lacul levantin. Clima este continentala.

Provincia Pontica, provincia biogeografica cea mai recenta, a fost ultima populata cu plante si animale. La noi exista mai multe elemente pontice ale subprovinciei stepelor cu graminee. Numai in partea de N patrund si elemente pontice ale subprovinciei silvostepei si unele elemnte sarmatice.