Potențialul natural al Văii Cerneii

CAPITOLUL I

POTENTIALUL NATURAL AL VAII CERNEI

Turismul românesc se afla la momentul reevaluarii sanselor de revigorare si restructurare. În România, confruntata cu profunde mutatii impuse de procesul tranzitiei la economia de piata, turismul este sectorul cel mai sensibil la stimulii economico – sociali, externi si interni.

La baza relansarii acestei ramuri a economiei nationale componente ale sale: cel natural si cel antropic.

Resursele turistice au fost valorificate înca din cele mai vechi timpuri, daca ne referim la valoarea terapeutica a apelor minerale sau la asezamintele religioase de exceptie.

Este cunoscut faptul ca turismul românesc a cunoscut o dezvoltare conjuncturala si extensiva, fara o conceptie unitara de cuprindere a tuturor categoriilor de resurse turistice, adresându – se în aceeasi masura turismului intern si international.

Aceasta a dus pe de o parte la farâmitarea investitiilor la nivel teritorial, realizându – se ,,produse turistice” incomplete si mai ales necompetitive pentru piata externa, iar pe de alta parte au fost lansate în afara turismului, obiective si zone cu potential turistic reprezentativ sau cu valoare de unicat.

Un loc aparte îl reprezinta zona de sud – vest a tarii – Banatul, remarcabil prin frumusetea cadrului natural si bogatia patrimoniului turistic. În conditiile diversificarii activitatilor turistice si de punere în valoare a altor areale din aceasta parte a tarii se înscrie si Valea Cernei, care alaturi de Defileul Dunarii si Podisul Mehedinti, constituie una dintre cele mai valoroase atractii turistice din sud – vestul tarii.

Valea Cernei, principala axa turistica din extremitatea de sud – vest a României se desfasoara pe teritoriul a trei judete: Gorj, Mehedinti si Caras – Severin.

Nota de originalitate a acestei regiuni este datorata în principal de prezenta masivelor montane care încadreaza râul Cerna apartinând Carpatilor Meridionali si Muntilor Banatului.

Dispunerea si orientarea culmilor muntoase, altitudinea lor, succesiunea sectoarelor înguste, gradul de împadurire, diversitatea faunei si florei, existenta apelor minerale, constituie premisele favorabile dezvoltarii unei activitati turistice de mare diversitate si intensitate.

1.1 Potentialul turistic al reliefului

Râul Cerna se gaseste situat între culmile Muntilor Godeanu, Vâlcan, Mehedinti, Almaj, având o succesiune de chei si bazine, cu versanti calcarosi si abrupti care domina Valea de la sute de metri înâltime. Unitatile montane care strajuiesc de o parte si de alta Valea Cernei se remarca printr – o mare varietate peisagistica, legata de formele de relief, covorul vegetal, reteaua de vai secundare.

Evolutia geologica explica mozaicul de roci existent: formatiuni cristaline, sisturi cloritoase, gnaise, amfibolite, care dau un pitoresc aparte prin culoare si formele de relief carstic. Râul Cerna curge în lungul unui greaban de fundament, relativ îngust, instalat între doua falii aproape paralele si care realizeaza denivelari vizibile între 500 si 1000 m. Cuvertura sedimentara din lungul greabanului îmbraca forma unui sinclinoriu puternic deranjat atât de falii longitudinale cât si de falii transversale, care determina dispunerea reliefului în trepte.

Hipsometric, acest compartiment montan scade de la est la vest; altitudini mai mare se întâlnesc în Muntii Vâlcan (Vf. Straja 1.864 m, Oslea 1.964 m), Muntii Mehedinti (Vf. Frumos 1.493 m, Vf. Lui Stan 1.466 m, Vf. Domogled 1.100 m), Muntii Godeanu (Vf. Godeanu 2.229 m, Vf. Paltina 2.149 m).

Altitudinile cele mai scazute corespund culoarului Cernei (124 la P.H. Pecinisca). Din culmile montane principale se desprind culmi secundare orientate SV – NE, exceptie facând Muntii Vâlcan, care au o orientare generala E – V.

Caracteristic este profilul asimetric al culoarului Cernei, versantul nordic fiind abrupt, iar cel sudic cu o panta lina. Intensa modelare exercitata de râul Cerna si a altor râuri secundare afluente, au determinat o evolutie rapida a reliefului. Prin aceste trasaturi geologice si geomorfologice generale se pot explica valentele turistice ale unitatilor montane din aceasta zona.