Potențialul și activitățile turistice din Depresiunea Hațeg

Așezarea geografică și vecinii

Depresiunea axată pe valea Streiului, încadrată de Munții Retezat și Munții Țarcu în sud, Munții Poiana Ruscăi în vest, Munții Șureanu în nord-est și în partea de nord se întinde până la Dealurile Hunedoarei. Are o orientare aproximativ vest-est și se caracterizează printr-un relief dat de extinderea piemonturilor de eroziune dar și de acumulare.

Înscrisă în forma generală a unui triunghi, este inclusă Carpaților Meridionali, însă legată și de Carpații Orientali prin Munții Poiana Ruscăi (in partea de vest) și se întinde pe o suprafață de aproximativ 550 km2 .

II. Substratul geologic și relieful

Depresiunea Hațegului este situată la poalele unor munți masivi, alcătuiți din roci vulcanice, șisturi cristaline și calcare, cu un relief așezat în rânduri suprapuse, râuri dispuse radiar și văi adânci, iar pe formațiunile calcaroase din nord și est s-au dezvoltat peșteri.

Aspectul general este de amfiteatru, cu dispunerea reliefului in trei trepte concentrice:

o treapta joasa, centrala - campia piemontana de terase -, cu altitudini absolute de 300-500 m;

o treapta mijlocie - dealurile piemontane, cu altitudine absoluta de 500-600 m;

o treapta inalta - munceii - la 650-850 m, dezvoltata pe formatiuni neozoice, care face trecerea catre munte

III. Potențialul turistic natural

Potențialul turistic al climei

În ceea ce privește caracterul climatic, Hațegul se încadrează în climatul de munte (cu 8 luni reci și umede si 4 luni temperate în zonele înalte și cu 5 luni reci și umede și 7 luni temperate la altitudini mijlocii).

Vorbind despre mișcările atmosferice, vremea relativ călduroasă și umedă vara și ușor instabilă iarna este determinată de circulația dinspre vest, ce are și ușoare influențe maritime.

Circulația dinspre nord-vest și nord are ca urmare prezența iernilor reci, răcoroase și verilor instabile.

Temperaturile medii anuale (+100 C lunca Mureșului, - 20 C Munții Retezat și Parâng), conduc la o diferență termică teritorială de 120 C. Temperatura medie în depresiunea Hațeg este influențată de mai mulți factori, între care se pot menționa poziția intramontană, gradul de deschidere, circulația maselor de aer.

Precipitațiile sunt cuprinse între 678-700 mm/an în zona de luncă și 800-1000 mm/an în vatra depresiunii și treptele montane învecinate.

2. Potențialul turistic al apelor

Rețeaua hidrografică are în componență următoarele resurse, exemplificate după cum urmează: rețele hidrografice de suprafață și subteran, lacuri, ape minerale și termale, apa mărilor și oceanelor, cascade.

Mureșul, principala rețea hidrografică a județului Hunedoara din care face parte și Hațegul, străbate pe o lungime de 105 km un culoar amplu între Munții Șureanu și Poiana Ruscă la sud și Munții Apuseni la nord. Bazinul râului (6591 km2) nu este simetric, afluenții de dreapta fiind scurți (sub 35 km), iar cei dinspre sud sunt lungi (până la 92 km). Afluenții importanți din partea stângă sunt: Orăștie sau Apa Orașului, Strei, cu cei câțiva afluenți importanți (Râul Bărbat, Râul Mare, Luncani, Rușor, Șerel, Galbena, Silvașu), Cerna și Dobra. Printre afluenții dinspre nord, mai importanți sunt Geoagiul și Călanul.

Jiul, rezultat al confluenței Jiului de Vest cu Jiul de Est, ocupă o suprafață a bazinului hidrografic de 1050 km2 și adună apele mai multor afluenți, cum ar fi: Taia, Jieț și Bănița.

Crișul Alb traversează teritoriul județului Hunedoara pe o lungime de 66 km, panta sa de scurgere diferind în funcție de zonele geografice pe care le parcurge.

Lacurile naturale au, în marea lor majoritate, origine glaciară și sunt amplasate în Munții Retezat, Godeanu, Țarcu și Parâng, cea mai mare densitate regăsindu-se în Munții Retezat (peste 80 de lacuri), cele mai importante fiind lacurile Bucura, Zănoaga și Custuri. Unul din cele mai importante cursuri de apă care străbate Țara Hațegului, Râu Mare, a constituit obiectul unor investiții și amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au demarat în anii '70 și s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut.

Principalul obiectiv hidroenergetic este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Național Retezat. Barajul, amplasat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata și Rotunda, are o înălțime de 168 de metri, fiind cel mai mare baraj de arocamente și miez de argilă din Europa. Centrala electrică subterană de la Gura Apei s-a realizat între anii 1977-1986, având o putere de 335 MW.

După ieșirea Râului Mare din munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind constituită o salbă de mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în zona localităților Ostrov, Sânpetru și Sântămăria Orlea.