Potențialul turistic al județului Iași

1.Introducere

Din punct de vedere geografic, orașul este situat în nord-estul României, la 47°10'24" latitudine nordică și 25°15'3" longitudine estică, pe râul Bahlui, la o distanță de 15 km de râul Prut, în centrul provinciei Moldova. Judetul Iasi se invecineaza la Nord cu judetul Botosani , la Nord-Vest cu judetul Suceava,la Vest cu judetul Neamt ,iar la Sud cu judetul Vaslui . Spre est, raul Prut formeaza granita dintre tara noastra si Republica Moldova, iar judetul Iasi este situat pe cursurile mijlocii ale raurilor Prut si Siret. Se intinde pe o suprafata de 5476 km² ceea ce reprezinta 2,3% din suprafata totala a tarii și 14,86 % din suprafața totală a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, din care: 69,45% suprafață agricolă, 17,82% suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, 2,54% suprafață cu apă și bălți și 10,19% terenuri cu altă destinație. Este al 23-lea județ ca mărime din România.

Cuprinde municipiile Iasi si Pascani, orasele Hârlău, Podu Iloaiei si Tirgu Frumos si 91 de comune cu 429 de sate.

Teritoriul judetului Iasi se integreaza intru-totul ansamblului Podisului Moldovei, cu o alcatuire geologica relativ simpla, cu o mobilitate tectonica redusa, cu structura si litologie destul de uniforme.

Conform Eurostat, cu o populație de 474.035 locuitori (în 2015), zona metropolitană Iași este a doua ca mărime din România (după București).

2.SCURT ISTORIC

Iași este centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Aici funcționează Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase instituții academice din România, precum și alte patru universități publice și șapte particulare. Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii, de această dată. În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași. Orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, și de ruși în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie. Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină, sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București. Pentru a compensa pierderile provocate orașului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orașului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. După 1860, clădirile de lemn și chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră și cărămidă, și rețeaua de străzi îmbunătățită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Național sau Universitatea "Al.I. Cuza".

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, după București.

3.RESURSE TURISTICE NATURALE

3.1.Resurse morfoturistice

Relieful județului Iasi este deluros sub forma de interfluvii largi, cu platouri intinse si cu versanti cu diferite grade de inclinare, pante cuprinse intre 50 si 250 si de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri și podișuri interfluviale joase, având versanți afectați de alunecări de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de luncile râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și masiv (350 - 450 m).

Relieful judetului prezinta elemente de atractie in Podisul Central Moldovenesc, respectiv Coasta Iasilor, sau la contactul Podisului Sucevei, din vestul judetului cu, Campia Moldovei.

De o deosebita atractivitate sunt punctele de belvedere Dealul Repedea, asemanator Feleacului de la Cluj, Dealul Motca si Coasta structurala de la Ruginoasa, care deschide o priveliste deosebita asupra vaii Siretului.

Rezervația Repedea

Rezervatia se afla la limita dintre Podisul Central Moldovenesc si Campia Moldovei si la intrepatrunderea silvostepei cu padurea.

Primul profesor de geologie si mineralogie de la Universitatea din Iasi, Grigore Cobalcescu, a descoperit intr-o scobitura ivita in Dealul Repedea un bogat zacamant fosilifer, captiv in calcar. Rocile si gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existenta aici a unei Mari Sarmatice.

Teritoriul pe care se afla azi Dealul Repedea era acoperit de apele Marii Sarmatice, care se intindeau pe un teritoriu intins intre Viena de astazi si Muntii Tian-Shan din Asia Centrala. In acest loc s-a creat un masiv calcaros format din scheletele de scoici cimentate, dupa retragerea Marii Sarmatice.

3.2.Resurse hidrografice

Reteaua hidrografica ce strabate teritoriul judetului Iasi cuprinde artere destul de variate ca marime, cum sunt portiunile corespunzatoare din sectorul mijlociu al Prutului si Siretului, un sector restrans din cursul inferior al Jijiei si al Miletinului si alte rauri mici, autohtone. Desi densitatea totala a raurilor oscileaza in jurul valorii de 1,5 km/km², numai 30% dintre ele au o scurgere permanenta, restul fiind semipermanente si intermitente. Datorita acestui fapt s-a simtit nevoia costruirii unui mare numar de iazuri, care contribuie la regularizarea regimurilor scurgerii.

Raurile reprezinta cea mai importanta sursa hidrografica a regiunii, caracterizandu-se printr-un regim cu frecvente si accentuate variatii de nivel si debit, care dau nastere la viituri si inundatii cu efecte negative asupra economiei.

Lacurile reprezentate in special prin iazuri, au o mare raspandire mai ales in partea nord-estica a judetului.

Apele subterane si namolurile balneare de la Baile Nicolina, de valoare nationala, precum si cele de la Strunga sau de la Raducaneni, Breazu si Baiceni au contribuit la dezvoltarea in cadrul judetului a unui puternic turism balnear.