Potențialul turistic al județului Mehedinți

I. Consideratii geografice generale

1. Asezarea geografica

Judeţul Mehedinţi este situat în partea de sud-vest a României, pe malul stâng al Dunării la ieşirea acesteia din defileu(fig 1).

Are o suprafaţă de 4933 km2 (2,1% din suprafaţa ţării) şi se învecinează cu judeţele: Caraş-Severin la vest, Gorj la nord şi Dolj la sud-est. La sud se învecinează cu Bulgaria şi Serbia.

Fig 1. Harta judetului Mehedinti

Din punct de vedere al organizării administrative în componenţa judeţului intră 2 municipii (Drobeta-Turnu Severin şi Orşova), 3 oraşe (Baia de Aramă, Strehaia şi Vânju Mare), 61 comune şi 344 sate.

Zona in care se gaseste judetul Mehedinti se infatiseaza sub forna unui amfiteatru dispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la campie. Treapta montană, situată în partea de vest şi nord-vest a judeţului, flanchează Cerna şi malul stâng al Dunării. Este reprezentată de Munţii Mehedinţi (Vârful lui Stan-1466 m, altitudinea maximă a judeţului, se remarcă printr-o mulţime de forme carstice) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale complet împădurite. Coborând spre Dunăre, judeţul se întinde pe Podişul Mehedinţi şi Getic, iar in sud-est pe Câmpia Olteniei şi Lunca Dunării. Astfel diferenţa de nivel este de 1400 m(Petre Cotet, 1957).

2. Caile de acces

Judeţul este străbătut de şoseaua europeană E70, iar darea în folosinţă a Canalului Rin - Main - Dunăre a pus reşedinţa judeţului, municipiul Drobeta Turnu Severin, în contact direct cu toate oraşele riverane de la Marea Neagră şi până la Marea Nordului.

Podul de la sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier a scurtat distanţele rutiere dintre Drobeta-Turnu Severin şi diferite oraşe europene(Posea Gr., Ielenicz M., Popescu N., 1969).

3. Cadrul geografic natural

Relieful

Relieful judeţului format din munţi, podişuri şi câmpie, se înfăţişează sub forma unui amfiteatru dispus în trepte ce coboară dinspre nord-nord-vest spre sud-sud-est(fig 2).

Cea mai înaltă treaptă, în nord-vest, este alcătuită din munţii Mehedinţi şi Cernei, treapta mijlocie cuprinde podişul Mehedinţi, dealurile Motrului şi câmpia înaltă a Bălăciţei, cea mai joasă treaptă, Câmpia Blahniţei este alcătuită în mare parte din terasele Dunării şi văile largi ale Drincei şi Blahniţei. Prezenţa unor depresiuni ca Baia de Aramă, Comăneşti - Halânga, a unor văi largi şi a depresiunii de tip subcarpatic a Topolniţei oferă condiţii de locuit şi circulaţie, inclusiv în zonele înalte ale judeţului (Petre Cotet, 1957).

Fig 2. Harta fizica a judetului Mehedinti

Clima

Judetul Mehedinti are o clima temperat - continentala, in care se simt influente submediteraneene. Iarna, in special, au loc invazii de mase de aer umede si calde de origine mediteraneana si oceanica, ceea ce face ca acest anotimp al anului sa fie mai bland. Verile sunt in general calduroase, uneori cu temperaturi de peste 35°C, ca urmare a invaziei aerului fierbinte tropical. Temperatura medie anuala a aerului: 11,5°C. Media anuala a precipitatiilor: cca 600 mm. Viteza medie a vantului:6 m/s.