Cuprins
- Introducere 3
- CAPITOLUL I 3
- 1.1. Asezare si limite 3
- 1.2. Date administrative 3
- 1.3. Scurt istoric 3
- CAPITOLUL II - Analiza potentialului turistic al statiunii Băile Govora 3
- 2.1. Cadrul natural – potential turistic 3
- 2.1.1. Geologie si relief: 3
- 2.1.2. Vegetaţia: 3
- 2.1.3. Fauna: 3
- 2.1.4. Clima: 3
- 2.1.5. Hidrografie - Râurile si apele minerale 3
- 2.2. Potential antropic 3
- 2.2.1. Patrimoniul material 3
- 2.2.2. Patrimoniu imaterial 3
- 2.2.3. Trasee turistice 3
- CAPITOLUL III - Valorificarea potentialului turistic 3
- 3.1. Baza tehnico-materială 3
- 3.1.1. Structuri turistice cu funcţie de cazare 3
- 3.1.2. Structuri de alimentaţie publică 3
- 3.1.3. Structuri de tratament 3
- 3.1.4. Structuri turistice cu funcţiuni de agrement 3
- 3.2. Circulatia turistica si caracteristici 3
- 3.3. Resurse umane ocupate în turism 3
- CAPITOLUL IV - PROPUNERI DE DEZVOLTARE A STAŢIUNII BĂILE GOVORA 3
- 4.1. Analiza atractivităţii staţiunii 3
- 4.2. Cercetarea pietei si identificarea unor posibile forme de turism 3
- 4.2.1. Forme de turism pretabile statiunii 3
- 4.2.2 Patrimoniul cultural – Analiza SWOT 3
- 4.3. Strategii de dezvoltare 3
- 4.4. Proiecte pentru reabilitarea infrastructurii turistice a statiunii Băile Govora 3
- CONCLUZII 3
- BIBLIOGRAFIE 3
Extras din proiect
Introducere
Zona Subcarpatilor Vâlcii reprezintă o închegare de peisaje plăcute care ascund nenumărate resurse naturale atât în subsol cât si la suprafată. Turistul care vizitează aceste meleaguri se poate odihni, se poate relaxa, dar în acelasi timp îsi poate îngriji si sănătatea prin intermediul curelor balneare. Vâlcea este un judet înzestrat cu multe bogătii, printre acestea numărându-se si izvoarele minerale aflate in 3 statiuni care imprejmuiesc municipiul Râmnicu Vâlcea de la nord la sud (Calimănesti,Băile Olănesti si Băile Govora).
Băile Govora, statiune cu o vechime de peste 100 de ani, se desfăsoară la sud-vest de resedinta judetului, la o distantă de circa 20 de kilometri.
Relieful depresionar în care se întâlneste micuta statiune, valea croită de pârâul Hinta, pădurile de fag si gorun,împreuna cu pajistile care străjuiesc culmile, sălciile si plopii din lunca Govorei, precum si climatul blând, temperat-moderat, oferă regiunii o valoare peisagistică aparte. Motivul, însă, pentru care notorietatea zonei a trecut de limitele granitelor României este nesecata sursă de sănătate: izvoarele minerale.
De-a lungul timpului, soldatii români care au luptat în primul război mondial, iar apoi, an de an tot mai multi turisti au beneficiat de pe urma efectelor tămăduitoare ale apelor minerale, ape care si în ziua de astăzi mai pot înlocui cu succes doze întregi de medicamente, de provenientă chimică, ce pot avea efecte adverse neasteptate.
Ambianta placută din oras, mireasma perioadei Belle Epoque, care se poate resimti doar trecând pe langă clădirile ce s-au impus încă de la începutul secolului ca adevărate minuni arhitectonice, îi conferă statiunii dreptul de a fi prezentată dintr-o perspectivă obectivă si celor care nu au avut sansa să o cunoască.
Pornind de la aceste premise, am realizat prezenta lucrare ce se consideră a fi o descriere obiectivă, detaliată a statiunii, a resurselor naturale sau antropice de care dispune si care fac obiectul cercetării, în vederea elaborării unor strategii cu aplicabilitate în viitorul apropiat, strategii menite să crească competitivitatea în turism a zonei.
A fost investigată evolutia principalilor indicatori statistici utilizati în comensurarea si caracterizarea fluxurilor turistice, s-au cercetat date despre gradul de mineralizare si principalii constituenti chimici ai apelor subterane, au fost realizate fotografii la fata locului, toate acestea fiind corelate cu prezentarea text de-a lungul întregii lucrări.
Informatiile si datele culese au fost manipulate conform metodelor stiintifice, pentru a evidentia potentialul zonei într-un mod cât mai transparent, care să permită o evaluare corespunzătoare valorificării maximale a fiecărui element de atractivitate.
Multumesc, pentru sprijinul acordat în vederea realizării acestei lucrări, domnului profesor doctor George Erdeli si domnisoarei Mihaela Hurezeanu, care m-au îndrumat cu privire la materialul necesar consultării, precum si la structurarea informatiilor. O contributie însemnată au avut-o si datele culese de la Biblioteca Facultătii de Geografie de la Universitatea din Bucuresti, precum si cele consultate la Biblioteca Judeteana Vâlcea. Datele statistice cu privire la principalii indicatori meteorologici au fost preluate de la Statia Meteorologică Râmnicu Vâlcea, iar cele legate de indicatorii umani si economici de la Directia Judeteană de Statistică Vâlcea.
CAPITOLUL I
1.1. Asezare si limite
Statiunea balneoclimaterică Băile Govora este asezată în zona subcarpatilor Getici ai Vâlcii, la 18 km de resedinta judetului, fiind străjuită de dealurile Piscupia la sud-vest, Baba Floarea la vest, Păusesti si Bârlogului la nord-vest, Huniei la nord, Tătarul si Stogsor la est.
Din punct de vedere geografic orasul se găseste la intersectia paralelei 45 5’49’’ latitudine nordică, cu meridianul 24 9’20’’ longitudine estică.
Orasul se învecinează la nord-est cu comuna Bunesti, la nord cu comuna Stoenesti, la nord-vest cu comuna Pietrari, la vest cu comuna Păusesti, la sud-vest cu comuna Francesti si la sud-est cu comuna Mihăesti. Băile Govora sunt drenate pe o lungime de aproape 2 km de pârâul Hinta care izvorăste din apropierea dealului Pausesti si se varsă în pârâul Govora, având ca afluenti pe malul stang, pâraiele Bârlogeanu si Valea lui Țigănilă. Pârâul Hinta este canalizat partial începând de la Izvorul Ferdinand si până la podul de pe strada Pietii, pe o distantă de aproximativ 1 km.
Orasul Băile Govora este situat la 18 km de Ramnicu Valcea si la 12 km nord-vest de gara C.F.R. Govora, de pe linia ferată Sibiu-Piatra Olt, respectiv la 110 km de Sibiu, 119 km de Craiova, 75 km de Piatra Olt si 200 km de Bucuresti. La 3 km de statiune trece soseaua natională Râmnicu Vîlcea – Târgu Jiu (DN 67). Statiunea este deservită de autobuze care circulă pe traseul Râmnicu Vîlcea – Băile Govora si retur. De asemenea, statiunea este legată prin linie de autobuze si de Bucuresti (200 km) si Târgu Jiu prin curse directe.
1.2. Date administrative
După unii cercetători, denumirea de Govora ar deriva din slovanul ”govor” care înseamnă ”murmur”. Cercetări mai noi avansează cuvântul latinesc ”cavula” care prin rotacizare a derivat în ”govora”.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Potentialul Turistic al Statiunii Baile Govora si Valorificarea Acestuia.doc