Potențialul turistic - Bucovina

POTENTIALUL TURISTIC

Bucovina se include în aria turistica din nordul Moldovei, socotita a fi a treia pe tara în privinta fluxului turistic (dupa litoral si regiunea Brasov–Valea Prahovei), a doua în ordinea dezvoltarii si prima în ce priveste numarul, diversitatea si valoarea obiectivelor turistice. Se impun atentiei multimea si perfecta armonizare în peisaj a obiectivelor naturale, arhitecturale, istorice, etnografice, folclorice si muzeistice. Aceste obiective au suscitat de mult timp interesul populatiei autohtone si al turistilor straini, dar sub forma turismului organizat, abia din a doua jumatate a secolului trecut. Baza materiala precara însa si dezinteresul în popularizarea comorilor naturale, istorice, artistice si spirituale ale Bucovinei au facut ca turismul sa progreseze extrem de lent pe aceste meleaguri.

Interesul strainatatii pentru aceasta zona se poate deduce si din faptul ca numai în ultimii doi ani s-au creat în Europa doua institutii, care se preocupa exclusiv de istoria Bucovinei: în 1990 –Institutul Bucovina, de la Augsburg si în 1992 în Ucraina – Centrul de cercetari bucovinene de la Cernauti. Ele se adauga unor colective istorice care s-au creat si au functionat dupa cel de-al doilea razboi mondial, în afara României si a fostei URSS, la München, Paris, New-York, Toronto, Viena etc., care abordau cu prioritate si problema Bucovinei.

FONDUL TURISTIC NATURAL

Intreaga regiune a Bucovinei constituie un adevarat monument al naturii, ce îndeamna la drumetie si odihna. Fiecare din elementele cadrului natural îti aduce contributia si toate la un loc se armonizeaza într-un peisaj de-a dreptul încântator, rocile de cele mai diversificate naturi (sisturi cristaline, calcare, dolomite, gresii, conglomerate, etc.) scoase la vedere si prin activitatea neobosita a apelor, confera regiunii calitatea unui veritabil muzeu geologic natural. Relieful calm si, totusi lipsit de monotonie, rezultat din acea îmbinare a culmilor greoaie, prelungi cu largile culoare depresionare, punctat numai din loc în loc cu forme mai zvelte (vârfuri, stânci, abrupturi, chei, defilee), constituie fundalul unui bogat învelis vegetal, în care codrii întinsi de rasinoase si fag alterneaza cu pasuni si fânete de o rara frumusete, smaltuite cu cele mai minunate flori. Policromia florala pastelata a întregii naturi vegetale, întregita de o variata lume animala si de susurul apelor de munte, dau peisajului un farmec de basm. Aceasta poetica natura este aureolata de o clima cu un aer pur, tonifiant, ozonat, încarcat cu mireasma rasinilor si parfumul florilor, ce predispune la beatitudine si relaxare totala, necesara reconfortarii organismului celor ce au nevoie de odihna, sau îmbie la drumetie pe cai pline de fiorul frumusetii locurilor.

Pe acest fond, atât de pitoresc, se detaseaza o seama de obiective solitare, de mare interes turistic si stiintific, unele deja ocrotite prin lege, enumerate mai jos.

Obiective geologice: rezervatia „Adam si Eva” cu calcarele si dolomitele triasice de lânga Pojorâta, calcarele mezozoice din cheile Lucavei, Brezei si Botusului, calcarele si dolomitele din cheile de pe Valea Putnei, stâncile de origine vulcanica „Doisprezece Apostoli” din Calimani, Ousorul(1639m)-extremitatea sudica a Suhardului, gresiile si microconglomeratele de Muncel din cheile Pojorâtei, sisturile negre de „La trei movile” (Obcina Feredeului), marnele senoniene din Dealul Crucii (Putna), calcarele de Doamna din cariera de pe stânga Moldovei, între Frasin si Gura Humorului, „stratele cu Aptzchus” din cariera Magura (Pojorâta), „stratele cu inocerami” de pe versantul stâng al Moldovei, la confluenta cu pârâul Cetatuii, gresia cu numuliti (eocen inferior) pe versantul stâng al Moldovei (vizavi de Frasin), gresia de Prisaca în cheile „Strâmtura Rosie” si din cariera de pe valea Boului, gresia de Lucacesti în care este sapata chilia lui Daniil Sihastru (Putna), gresia de Kliwa de la Vama, Ciumârna etc.

Obiective geomorfologice: pasul Mestecanis(1099 m), pasul Izvor (1130 m) la izvoarele Sucevei si Moldovei, pasul „La trei movile”(1040 m, peste Obcina Feredeului), pasul Ciumârna(sau Poiana Ovazului, 1150 m, peste Obcina Mare), platforma de culme a Mestecanisului (în sectorul Obcioara – Poiana Manaila), nivelul pliocen din culoarul Moldovei superioare si culoarul Moldovitei, relieful de hogbacks din Obcina Feredeului si Obcina Mare, relieful carstic (corespunzator sinclinalului mezozoic) din estul Obcinei Mestecanisului etc.