Poziția județului Bistrița-Năsăud în cadrul regiunii 6 - nord vest

Pozitia judetului Bistrita-Nasaud in cadrul regiunii 6 –Nord Vest

1.Caracteristici generale

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, între paralelele 46°47’ şi 47°37’ latitudine nordică şi între meridianele 23°37’ şi 25°36’ longitudine estică, fiind încadrat de judeţele: Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud şi Cluj în vest.Acest judet face parte din regiunea Nord Vest.

Suprafaţa judeţului măsoară 5355 kmp şi înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Podişul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului Mare cu afluenţii săi, precum şi o mică porţiune din bazinul mijlociu al Mureşului.

Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief:

- zona montană - ce cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, în care intră masivele Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani;

- zona dealurilor - care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului în proporţie de 2/3 din suprafaţa sa;

- zona de luncă - ce însoţeşte cursurile principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi, reprezentând circa 3% din suprafaţa judeţului.

Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică axată pe râul principal Someşul Mare, lungimea totală a acestei reţele însumând aproximativ 3030 km. Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri şi bălţi cu geneza diferită, între care amintim: bălţile sărate de la Mintiu, Pinticu Tecii, Sărata, Sărăţel; lacurile glaciare din Munţii Rodnei (Lala Mare, Lala Mică) şi Tăul Zânelor din Munţii Călimani. Dintre lacurile cu importanţă economică fac parte: lacul de la Colibiţa - amenajare hidroenergetică şi lacurile de la Budurleni şi Manic - amenajări piscicole.

Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continental moderată. Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară. Caracterul predominant deluros-muntos al reliefului a favorizat o vegetaţie etajată şi foarte diversă.

Fauna este bogată şi variată fiind caracteristică fiecărei forme de relief.

Datorită diversităţii reliefului şi formaţiunilor geologice, subsolul judeţului cuprinde o gamă variată de resurse. Resursele minerale neregenerabile, care se găsesc în judeţul Bistriţa-Năsăud, sunt:

minereuri polimetalice plumbo-zincifere în zona Rodna – Valea Blasnei

zăcăminte auroargentifere şi magnetită - în zona Rodna – Valea Blasnei

ape minerale şi mofete – se cunosc sute de izvoare în judeţ, în zona Ilvelor, Rodna, Sângeorz Băi, Parva, Anieş, Tibleş, Colibiţa;

rocile utile- nisipul şi pietrişul din terase, argile şi marne, andezite şi dacite, marmura (calcar

cristalin), tufurile vulcanice, calcarele;

gaze naturale – în zonele Ocniţa, Milaş, Enciu, Fântânele, Matei, Chiochiş, Sânicoara;

izvoare, lacuri sărate şi chiar nămoluri sapropelice cu efecte terapeutice deosebite – cum sunt cele de la Beclean-Figa, Pinticu Tecii, Slătiniţa, Sărata, Sărăţel, Tăure.

Resurse minerale regenerabile din judeţ :

nisipurile şi pietrişurile din albiile minore ale râurilor;

surse hidrominerale de tip clorosodic;

izvoare sulfuroase;

iviri hidrominerale de tip carbogazos bicarbonat.

2.Organizarea administrativa

Din punct de vedere administrativ judetul cuprinde 3 orase si 1 municipiu,53 comune si 235 sate

Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, cu o populaţie de 82081 locuitori la 1 iulie 2005, a cărei primă atestare documentară este datată din anul 1264, fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric.

Alte centre urbane imprtante ale judeţului sunt: Beclean (11.323 locuitori), Năsăud (10953 locuitori) şi Sângeorz-Băi (10621 locuitori) - o staţiune balneoclimaterică pentru afecţiuni gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative.

În structura judeţului se găsesc 53 de comune, cele mai importante fiind: Feldru (7760 locuitori), Maieru (7692 locuitori), Prundu-Bârgăului (6585 locuitori), Tiha Bârgăului ( 6372 locuitori), Lechinţa (6097 locuitori).

3. Populatia

La data de 1 iulie 2006, populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud era de 317685 locuitori din care 157849 de sex masculin şi 159836 de sex feminin. Din totalul populaţiei judeţului, 116205 - 36,57% locuitori se găsesc în mediul urban şi 201480 – 63,43% se găsesc în mediul rural. Densitatea medie este de 59,3 locuitori/kmp.

Durata medie a vieţii la barbate a crescut de la 68,09 ani in 2000 la 69,65 in 2006,iar la femei – de la 75,77 ani in 2000 la 76,33 ani in 2006.

O consecinţă directă a procesului de restructurare industrială şi a creşterii şomajului o reprezintă apariţia unui fenomen unic în Europa, constând în migraţia populaţiei din zonele urbane în zonele rurale şi creşterea ponderii populaţiei rurale în toate judeţele regiunii. În acest sens judetul Bistrita-Nasaud este un exemplu avand o populatie preponderent rurala(63.43 %).

Populaţia ocupată civilă ce activează în: agricultură - 58%, industrie - 18,8%, construcţii 3,08%, comerţ şi servicii - 7%, administraţie - 2,5%, învăţământ - 5%, sănătate - 3,9%, alte domenii – 8,6.

Numărul mediu al salariaţilor a scazut de la 66,2 mii personae in 1995 la 59,2 mii persoane in 2006.

Şomerii înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă: 22681 persoane in 1997 ,iar in 2006 aceasta cifra era de 3105 persoane.Rata somajului a scazut de la 15,3% in 1997 la 2,5 % in 2006.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar era de 346 ron in 2002 ,si de 727 ron in 2006.