Poziția Județului Brașov în cadrul regiunii centru

1.Descrierea judetului.Caracteristici

Regiunea Centru este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul 25 grade longitudine estica si paralela 46 grade latitudine nordica. Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor.

1.1 Poziţie. Judeţul Braşov este situat în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali. Conform Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, judeţul Braşov face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru, alături de judeţele Sibiu, Mureş,

Harghita, Covasna şi Alba.

1.2 Caracteristici Administrative. Braşovul este unul din cele 41 de judeţe ale României, având în componenţa sa:

- 4 municipii: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele,

- 6 oraşe: Zărneşti, Râşnov, Rupea, Victoria, Predeal şi Ghimbav,

- 48 de comune cu 149 de sate.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, în judeţul Braşov există 58 de administraţii publice locale (municipii, oraşe şi comune).

Populaţia judeţului, înregistrată la 1 iulie

2006, este de 595.758 de locuitori,populaţie preponderent urbană. Judeţul Braşov deţine 23,4% din populaţia Regiunii Centru. O mare parte a populaţiei judeţului locuieşte în municipiul Braşov.

Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², cu o densitate a populaţiei de 111 loc/km², peste media pe ţară de 90 loc/km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.

În judeţul Braşov există un sistem privind localităţile centrale. Aceste localităţi centrale vor trebui în viitor să reprezinte într-o mai mare măsură baza necesară pentru viitoarele decizii de planificare. Ca şi centru urban superior, oraşul Braşov are ca sarcină aprovizionarea şi deservirea cu servicii specializate a întregului judeţ. În acest caz, ne referim la universităţi, operă, teatru, spitale specializate şi clinici, magazine specializate, administraţia judeţeană şi altele.

Ca şi nivel următor, centrele urbane medii au ca sarcină aprovizionarea şi deservirea cu

servicii a propriului teritoriu şi a zonei de acoperire prin intermediul unor structuri proprii. Printre aceste structuri se numără: şcoli gimnaziale, spitale, policlinici, farmacii, magazine pentru nevoi periodice, cinematografe, biblioteci, centre de consultanţă în domeniul social. Oraşele Făgăraş,Rupea, precum şi Braşov pot fi definite ca şi centre urbane medii, Braşovul având în acelaşi timp atât atribuţiile unui centru urban superior, cât şi cele ale unui centru urban mediu.Zonele pe care le acoperă cele trei centre urbane medii se pliază pe cele trei zone istorice ale judeţului Braşov (Ţara Rupei, Ţara Făgăraşului şi Ţara Bârsei) cu două mici excepţii, Comăna(aparţine Ţării Rupei) şi Şinca Nouă (aparţine Tării Bârsei). Un avantaj al propunerii de modificare privind includerea celor două unităţi administrative Comăna şi Şinca Nouă în Ţara Făgăraşului, constă în faptul că astfel s-ar realiza o armonizare perfectă cu cele 7 micro-regiuni ale judeţului Braşov.

Împărţirea judeţului în 7 micro-regiuni de dezvoltare durabilă

În cadrul Ţării Bârsei se regăseşte oraşul Braşov cu zona sa înconjurătoare, denumită şi zona metropolitană, zonă ce reprezintă în ansamblul ei o subregiune.

Va trebui verificat dacă, sub acest nivel al centrelor urbane medii, în anumite cazuri speciale,vor trebui să mai existe şi alte categorii precum centrele urbane inferioare. Mai mult decât atât, anumite oraşe sau comune, datorită funcţiilor speciale pe care le îndeplinesc (staţiune,zonă turistică etc.), au un statut aparte.

Obiectivul este acela de a concentra anumite măsuri de investiţii de infrastructură în special în aceste locaţii centrale, deoarece din prisma funcţiei lor precum şi a numărului de locuitori pe care îl deţin, acestea vor continua să existe pe termen lung. Chiar şi în situaţia unei scăderi demografice, instituţiile ce se regăsesc la nivelul acestor centre urbane vor continua să fie folosite de către un număr mare de locuitori.

1.3 Relief. Lipsit de campii propriu-zise, relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti (aproape jumatate din suprafata regiunii), zona colinara a Podisului Transilvaniei si zona depresionara de contact intre zona colinara si cea montana.Trei categorii de unităţi caracterizează relieful judeţului: munţii, depresiunile şi dealurile. Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună.

Relieful muntos ocupă aproximativ 40% din teritoriu, iar zona de câmpie-deal-podiş 60%.Unităţile montane sunt eşalonate, în marea lor majoritate, la marginea sudică a judeţului, între limita cu judeţul Sibiu – la vest – şi limita cu judeţele Buzău şi Covasna - la est. Văile tributare Oltului, culoarul Bran-Rucăr, pasurile Predeal, Predeluş, Bratocea şi Tabla Buţii, introduce pronunţate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându-i masivitatea şi individualizând o serie de masive, cu particularităţi distincte.

1.4 Clima. Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie de altitudine. In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate. Judeţul Braşov se încadrează zonal în climatul temperat, iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest-european de nuanţă oceanică şi cel excesiv continental din est.

Astfel, putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.