Poziția Județului Brașov în cadrul regiunii centru

Capitolul I - Caracteristici generale ale judetului Brasov

1.Pozitia geografica

Judeţul Braşov este situat în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali. Conform Legii315/2004 privind dezvoltarea regională în România, judeţul Braşov face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru, alături de judeţele Sibiu, Mureş,Harghita, Covasna şi Alba.

Regiunea Centru este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul 25 grade longitudine estica si paralela 46 grade latitudine nordica. Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei,Regiunea Centru ocupa pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sageografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistranduse distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor.

2.Vecinii judetului Brasov

Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic și deținând 2,3% din suprafața țării (5351 km2), județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se mărginește cu județul Covasna, în sud-est cu judetul Buzau, în sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș și Harghita.

3.Suprafata si structura

Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa tării, cu o densitate a populaţiei de 110,7 loc./km², peste media pe ţară de 90,3 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.

La nivel administrativ, din punct de vedere administrativ-teritorial, în judeţul Braşov există 58 de administraţii publice. Astfel, judeţul Braşov cuprinde:

- 4 municipii: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele;

- 6 oraşe: Zărneşti, Râşnov, Rupea, Victoria, Predeal şi Ghimbav;

- 48 de comune şi 149 de sate.

4.Relieful

Lipsit de campii propriu-zise, relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti (aproape jumatate din suprafata regiunii), zona colinara a Podisului Transilvaniei si zona depresionara de contact intre zona colinara si cea montana.Trei categorii de unităţi caracterizează relieful judeţului:munţii, depresiunile şi dealurile. Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi PodişulTransilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturilegeologice şi geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună.Relieful muntos ocupă aproximativ 40% din teritoriu, iar zona de câmpie-deal-podiş60%.Unităţile montane sunt eşalonate, în marea lor majoritate, la marginea sudică a judeţului, între limita cu judeţul Sibiu – la vest – şi limita cu judeţele Buzău şi Covasna -la est. Văile tributare Oltului, culoarul Bran-Rucăr, pasurile Predeal, Predeluş, Bratocea şiTabla Buţii, introduce pronunţate denivelări transversale în acest aliniament muntos,reducându-i masivitatea şi individualizând o serie de masive, cu particularităţi distincte.

5.Reteaua hidrografica

Reţeaua hidrografică a judeţului Braşov cuprinde pe de o parte apele subterane freatice şi de adâncime, iar pe de altă parte apele de suprafaţă reprezentate de reţeaua de râuri care străbat

teritoriul, precum şi de lacurile naturale şi artificiale. Teritoriul judeţului se încadrează în bazinul

hidrografic superior al Oltului, care traversează judeţul pe o distanţă de aproximativ 220 km, de

la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai

Oltului sunt: Timiş, Homorodul Mare, Şercaia, Ghimbăşel şi Bârsa.

Tabloul apelor de suprafaţă este completat de lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi lacurile artificiale.

6.Clima

Judeţul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influneţă reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse între 1,5 şi 3,2 m/s.

7.Resurse naturale

Judeţul Braşov deţine 32 de arii protejate dintre care 2 sunt parcuri naţionale (Piatra Craiului şi Bucegi). Suprafeţele protejate au 27 313,7 ha, reprezentând circa 7 la sută din suprafaţa judeţului. Apele de munte şi de şes sunt populate cu specii diferite de peşti (păstrăv, lipan, mreană), iar pădurile abundă în specii de amfibieni, reptile, păsări (şorecarul comun şi încălţat, barza albă şi neagră, potârnichea, cocoşul de munte, acvila) şi mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistreţul, râsul).

În cadrul judeţului, pădurile deţin o pondere ridicată, ele reprezentând peste 35,3 la sută din întreaga suprafaţă. Principalele resurse naturale ale judeţului sunt: zăcămintele de cărbune

(lignit) de la Vulcan, marmura de la Şinca Veche, calcarul de la Braşov, Codlea, Zărneşti şi

Racoş, bazaltul şi andezitele de la Racoş şi Pădurea Bogăţii, gresia de la Teliu, argilele refractare

de la Braşov şi Cristian, apele termale de la Codlea şi cele iodo-sodice de la Perşani, Rotbav şi

Homorod, apele minerale de la Zizin, toate acestea întregind cadrul natural şi peisagistic deosebit

al acestor meleaguri.