Poziția Județului Iași în Cadrul Regiunii 1 Nord-Est

LOCALIZARE GEOGRAFICA

Din punct de vedere geografic, teritoriul judetului Iasi este situat în partea de nord – est a României si central - estica a Moldovei, între paralelele 46°50’ si 47°36’ latitudine nordica si între meridianele 26°33’ si 28°07’ longitudine estica.

Judetul Iasi are ca vecini judetele: Botosani la nord, Suceava la nord-vest, Neamt la vest si Vaslui la sud. Spre est, râul Prut formeaza granita dintre tara noastra si Republica Moldova.

Suprafaa totala a judeului Iai este de 5.476 kmp reprezentând 2,3% din suprafaa arii. Este al 23-lea jude ca marime din România.

Teritoriul judetului Iasi se integreaza întru totul ansamblului Podisului Moldovei, cu o alcatuire geologica relativ simpla, cu o mobilitate tectonica redusa, cu structura si litologie destul de uniforme.

RELIEFUL

Morfologia reliefului judetului pune în evidenta prezenta a doua trepte mari: una înalta, sub forma de masive deluroase si platouri, usor înclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300-350 m, în vest si sud, si alta mai joasa, cu aspect de câmpie colinara si altitudini medii de 100 -150 m, în nord si nord-est.

Altitudinile maxime, ce depasesc 500 m în nord - vestul judetului, sunt putine si izolate (566 m în Dealul Holm, 555 m în Dealul Berezlogi si 580 în Dealul Mare - Tudora, de la vest de Hârlau). În partea de sud si vest a judetului, altitudinile maxime sunt de peste 400 m (486 m în Dealul Tansa, 450 m în Dealul Santurilor, 454 m în Dealul Runcu, 409 m în Dealul Tatarusi). În Câmpia Jijiei Inferioare cotele maxime ating doar 232 m în Dealul Turia, la nord - vest de Probota si 240 m în Dealul Dumbrava, la est de Cotnari.

Altitudinile minime se întâlnesc în lunca Prutului: 32 m la confluenta Bahluiului cu Jijia si 28 m la confluenta Jijiei cu Prutul.

CLIMA

Teritoriul judetului Iasi apartine zonei de climat temperat – continental pronuntat, aflat sub influenta anticiclonilor atlantic si euro-asiatic.

Radiatia solara globala, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distributie neuniforma în cursul anului. 40% din total revine perioadei de vara (iulie = 17 kcal/cm2), în timp ce iarna se realizeaza doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm2).

Temperatura medie anuala a aerului este cuprinsa între 8°C si 9°C în vest si

sud si între 9°C si 10°C în nord si nord-est, scazând odata cu cresterea altitudinii.

Cele mai mari valori medii lunare se înregistreaza în iulie (18°C- 20°C în zonele înalte si 20°C -21,5°C în zonele joase), iar cele mai mici valori se înregistreaza în ianuarie (- 3°C - 4°C si chiar sub - 4°C pe vai).

Durata de stralucire a soarelui atinge 2000 ore anual, repartizate între 200 si

290 de zile; la Cotnari se înregistreaza 2076 ore de stralucire în timp ce la Iasi, doar

1953 ore de stralucire a soarelui.

Caracterul continental e pus în evidenta de valorile extreme ale temperaturilor: 40°C la Iasi (în iulie, 1909) si -32,3°C la Podu Iloaiei (în ianuarie, 1963), rezultând o amplitudine de 72,3°C. Temperaturile de peste 5°C încep de la 23 martie si dureaza pâna spre 11 noiembrie, iar cele ce depasesc 10°C se înregistreaza între 11 aprilie si 20 octombrie (180 -185 zile), aceasta fiind si perioada de dezvoltare optima a culturilor agricole.

O caracteristica termica specifica intervalului noiembrie - martie este înghetul,

care se produce, în medie, toamna în octombrie si primavara în aprilie, numarul mediu al zilelor cu înghet fiind de 110. Cel mai timpuriu înghet s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. În mod obisnuit, primul înghet se produce în jurul datei de 14 octombrie, la Iasi, iar ultimul la 20 aprilie. În dealurile cu înaltimi mai mari de 350 m se înregistreaza peste 120 zile cu înghet si peste 40 zile de iarna, iar în dealurile si culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numarul mediu al zilelor cu înghet este 110.