Poziția Județului Prahova în regiunea sud

1. Introducere

Dezvoltarea durabilă şi echilibrată a judeţului Prahova reprezintă pentru Consiliul judeţean dezideratul fundamental al activităţii sale astfel încât această entitate administrativă a României să devină o zonă competitivă la nivel regional, naţional şi european, cu o economie dinamică şi diversificată.

Modernizarea infrastructurii judeţului este cu siguranţă cel mai valoros lucru pe care administraţia judeţeană îl poate face pentru atenuarea disparităţilor existente între mediul urban şi cel rural, pentru a asigura locuitorilor judeţului şansa afirmării personale şi accesul la o viaţă decentă şi pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri. Infrastructura adecvată dinamizează dezvoltarea economiei şi integrarea în pieţele naţionale şi internaţionale. Creşterea economică este cel mai important indicator pentru gradul de dezvoltare al judeţului. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie în modernizarea judeţului.

2. Caracteristicile generale ale judeţului Prahova

Judeţul Prahova se situează în sudul lanţului carpatic, pe direcţia NNV-SSE, limitat la Nord de judeţul Braşov, la Est de judeţul Buzău, la Vest de judeţul Dîmboviţa şi la Sud de judeţele Ilfov şi Ialomiţa. Municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului Prahova, se află la 60 km de Bucureşti, capitala ţării, la 45 km de cel mai mare aeroport al României - Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Otopeni şi la 110 km de municipiul Braşov.

În nordul municipiului Ploieşti, pe raza comunei Blejoi, se întretaie cele două coordonate esenţiale ale continentului – paralela 45º latitudine nordică şi meridianul 26º longitudine estică. Suprafaţa este de 4.716 km2, ceea ce reprezintă aproximativ 2% din suprafaţa ţării. Situat pe pantele sudice ale Carpaţilor, aproape de curbura acestora, judeţul Prahova are un relief complex, dispus în trepte proportional repartizate, ce scad în altitudine de la nord la sud:

- Munţi: 1.228 km2 (26,0%) altitudine de până la 2.507 m;

- Dealuri subcarpatice: 1.744 km2 (37,0%) cu înălţimi cuprinse între 400-900 m;

- Câmpii: 1.744 km2 (37,0%).

Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale judeţului să fie diversificate: petrol, gaze naturale, sare, carbune, alte minerale şi materii prime utile. Formaţiunile geologice oferă numeroase substanţe minerale utile: calcare masive, marne calcaroase, gresie de kliwa, tufuri vulcanice, gips.

Clima, de nuanţă continentală, diferă destul de mult pe verticală şi de la o zonă la alta, temperatura medie anuală variind între –20C si +100C, iar valorile precipitaţiilor se situează între 600 mm. la câmpie si 1.000 - 1.200 mm. la munte.

Lungimea cursurilor de apă care traversează judeţul este de 1.786 km., iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 3.350 km2. Resursele de apă ale judetului au sporit considerabil prin realizarea lacurilor de acumulare Paltinu (Valea Doftanei) şi Maneciu-Izvoare (Valea Teleajenului). Vegetaţia, fauna şi flora sunt variate, în functie de climă şi dispunerea treptelor de relief. Fauna este bogată şi diversă ca număr şi specii: urşi, cerbi carpatini, jderi, căprioare, lupi, mistreţi, capre negre, păsări (cocoşul de munte, mierla, cinteza, acvila de munte, uliul, vulturul), reptile (vipera comună şi şopârla de munte), fauna acvatică (păstrăvi, mrene, ştiuci, bibani şi crapi). Flora: pădurile de conifere, foioase şi păşuni alpine. Arii protejate: Parcul Naţional Bucegi - Abruptul prahovean Bucegi, Locul fosilifer Plaiul Hoţilor - Sinaia, Munţii Colţii lui Barbeş - Sinaia, Arinişul de la Sinaia - Cumpătul, Tigăile din Ciucaş, Muntele de sare de la Slănic.

Structura administrativă: 104 localităţi din care: 2 municipii, 12 oraşe şi 90 comune cu 405 sate. Tipologia localităţilor, potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Prahova:

Localităţi urbane: municipii de importanţă interjudeţeană – municipiul Ploieşti (230.240 locuitori), reşedinţa de judeţ – principal centru economico-social cu funcţiuni complexe industriale şi terţiare (administrative, politice, cercetare-dezvoltare, învăţământ superior). El constituie un important nod de comunicaţii având şi o mare concentrare de dotări publice (ocrotirea sănătăţii, învăţământ, cultură, sport, comerţ, financiar-bancare). Pentru aceste considerente şi având în vedere că municipiul Ploieşti este comunitatea urbană cea mai importantă a Regiunii Sud Muntenia, acesta a fost desemnat polul de creştere, urmând a beneficia de un program special de dezvoltare şi echipare urbană prin alocări de fonduri structurale cu această destinaţie;

- municipiile de interes judeţean – municipiul Câmpina (38.017 locuitori) – centru economico-social cu profil dominant industrial-terţiar şi dotari cu rol teritorial;

- oraşe cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unităţi de servire teritorială: Baicoi, Boldesti-Scăieni, Comarnic, Mizil, Valenii de Munte;

- oraşe staţiuni turistice, cu activităţi industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Azuga, Breaza, Buşteni, Sinaia, Slănic, Vălenii de Munte;

- oraş cu activităţi agro-industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Urlaţi;

- oraş cu activităţi dominant industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Plopeni.

Localităţi rurale:

- comune cu activităţi predominant agricole;

- comune cu activităţi predominant industriale: Brazi, Bucov, Filipeştii de Pădure, Floreşti, Păuleşti, Poiana Câmpina;

- comune cu activităţi predominant turistice: Valea Doftanei, Telega, Măneciu;

- comune cu activităţi mixte agricole-terţiare;

- comune cu activităţi agricole–industriale–terţiare: Ariceştii Rahtivani, Băltesti, Berceni, Blejoi, Călugăreni, Drajna, Filipeştii de Pădure, Măgureni, Măneciu, Tinosu, Valea Călugarească.