Poziția unui județ în cadrul regiunii corespunzătoare - regiunea centrală - Județul Brașov

1. Prezentarea generala a judeţului Brasov

Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, Judetul Braşov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, ce mai mare parte a depresiunilor Braşov si Făgăras. Judeţul Brasov face parte din Regiunea Centrală a Romaniei impreună cu alte 5 judeţe : Alba, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.

Poziţia sa in partea centrală a Romaniei, la imbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali si Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Brasov să se invecineze cu alte 8 judeţe :

- Argeş - la sud-est, pe o distanţă de 72 km,

- Dâmboviţa - la sud, pe o distanţă de 15 km,

- Prahova - la sud-est, pe o distanţă de 73 km,

- Buzău - în extremitatea sud-estică, pe o distanţă de 2 km,

- Covasna - la est, pe o distanţă de 144 km,

- Harghita - la nord, pe o distanţă de 35 km,

- Mureş - la nord-vest, pe o distanţă de 28 km,

- Sibiu - la vest, pe o distanţă de 88km.

Judeţul Braşov este intersectat de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de 25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.

Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa tării, cu o densitate a populaţiei de 111,6 loc./km², peste media pe ţară de 90,3 loc./ km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator. Terenul agricol al acestui judeţ însumeaza 2.975,2 km², adică 55,5 % din suprafaţa agricolă totală a judeţului, din care 1.182 km² teren arabil care reprezintă 22% din suprafaţa agricolă a judeţului si 37,2% este acoperită cu păduri.

Judetul Suprafata (km²) Nr. Oraselor si municipiilor Nr. comunelor Nr. satelor

Alba 6242 11 67 656

Brasov 5363 10 48 149

Covasna 3710 5 40 122

Harghita 6639 9 58 235

Mures 6714 11 91 484

Sibiu 5432 11 53 162

TOTAL 34100 57 357 1788

Din punct de vedere al organizarii administrative a teritoriului, judetul Brasov se afla pe locul 5 din cele sase judete incadrate in zona centrala a Romaniei. Singurul judet din aceasta regiune care se afla sub aceste valori ale judetului Brasov este Covasna.

Relieful

Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună.

În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase şi şesurile depresionare ale Făgăraşului şi Braşovului creează contraste altimetrice şi clinometrice, scoţând şi mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferenţa maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a judeţului (2544m în vărful Moldoveanu şi 400m în talvegul Oltului, la ieşirea din judeţ).

Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC.

Reteaua hidrografica

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane (freatice şi de adâncime) pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale. Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia. Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.