Precipitațiile abundente - fenomen de risc

Introducere

Aşezarea geografică a Republicii Moldova determină pe teritoriul său particularităţile climei temperat-continentale, cu caracter de tranziţie de la clima oceanic-atlantică la cea continentală est-europeană. Caracterul de tranziţie al climei Republicii Moldova condiţionează o frecvenţă considerabilă a fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, care aduc pagube enorme economiei naţionale. În unii ani consecinţele fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile au creat un adevărat dezastru atît social-economic, cît şi ecologic, iar prejudiciile pot fi comparate cu bugetul anual al ţării. În acest context, este foarte actuală problema analizării şi generalizarii informaţiei, necesară pentru prevenirea fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, diminuarea şi atenuarea consecinţelor lor.

Meteorologia este ştiinţa care studiază procesele fizice şi fenomenele din atmosfera Pămîntului şi interacţiunea lor cu suprafaţa terestră şi spaşiul cosmic. Însaşi termenul „meteorologi” provine de la două cuvinte de origine greacă „meteoron” care înseamnă orice fenomen ce are loc în atmosferă şi „logos” – ştiinţă, cunoaştere, studiere. Atmosfera, după particularitaţile sale, este destul de omogenă în spaţiu şi variabilă in timp. De aceea necesităţile practice impun problema studierii legilor cărora se supun majoritatea proceselor şi fenomenelor atmosferice. Aceste procese şi fenomene, ca obiect de studiu al meteorologiei, sunt determinate de unele particularităţi de baza ale atmosferei...

În meteorologie pentru studierea proceselor şi fenomenelor din atmosferă se utilizează atît metode directe, cît şi metode indirecte. Principalele metode directe sunt observaţileasupra stării atmosferei efectuate la staţiile meteorologice în stratul de aer de lîngă sol şi experimentul meteorologic. Observaţiile includ eterminarea mărimilor numerice ale valorilor meteorologice: temperaturii, presiunii, densităţii şi umezelei aerului; vitezei şi direcţiei vîntului; cantitatea, inalţimea şi grosimea norilor; intensitatea precipitaţiilor şi ceţii; fluxurior de radiaţie solară şi calorică etc. La staţiile meteorologice, de asemenea, se fac observaţii şi asupra fenomenelor atmosferice. Acestea repreyinta un anumit proces fizic, însoţit de schimbarea bruscă a stării atmosferei. Principalele dintre ele sunt ceaţa, orajul, poleiul, furtuna cu praf, grenul, viscolul, chiciura, roua, bruma, girajul, precipitaţiile, norii ş.a.

În meteorologie şi climatologie o importnţă deosebită are reprezentarea rezultatelor obsevaţiilor pe harta geografică. Pe hartă se pot introduce rezultatele obsevaţiilor meteorologice efectuate la diferite staţii în acelaşi moment. Această hartă se numeşte sinoptică. Comparînd hărţile sinoptice construite pentru cîteva ore consecutive, se poate stabili modul de producere a proceselor atmosferice şi a prezice vremea.

Paralel cu metodele directe, în meteorologie se folosesc şi metode indirecte. De exemlpu, compoziţia şi structura atmosferei se studiază şi în baza observaţiilor asupra fenomenelor optice, după modul de propagare a luminii ş.a.

Picăturile de apă şi cristalele de gheaţă care cad din atmosferă pe suprafaţa terestră se numesc precipitaţii. Cantitatea precipitaţiilor se măsoară prin grosimea stratuui de apă lichidă care s-ar putea forma după căderea precipitaţiilor pe suprafaţa orizontală impermeabilă. Intensitatea precipitaţiilor reprezintă cantitatea precipitaţiilor căzute într-o unitate de timp, de exemplu, într-o oră.

Particulele de apă şi cristalele din nori, care se formează datorită condensării şi sublimării vaporilor, sumt atît de mici, încît cei mai slabi curenţi ascendenţi le menţin în suspensie. Pentru ca din nori să cadă precipitţii este necesar ca produsele condensării şi sublimării să crească într-atît, îcît greutatea lor să poată învinge rezistenţa aerului şi forţa curenţilor ascendenţi. Creşterea picăturilor de apă din nori pînă la dimensiuni care să permită căderea lor pe suprafaţa terestră sub formă deprecipitaţii are loc prin diferite cai: coagulare, evaporare şi sublimare a produselor din nori.

Repartiţia precipitaţiilor pe suprafaţa terestră depindede anumiţi factori, in primul rînd, de repartiţia nebulozităţii. Totuşi, are importanţă nu numai gradul de acoperire a bolţii cereşti cu nori, dar şi conţinutul apei din nori şi prezenţa în ei a fazei solide. Toate aceste proprietăţi depind de condiţiile termice. La latitudini înalte cu nebulozitate mare cad puţine precipitaţii, deoarece la temperaturi scăzute conţinutil de apă al norilor este mic. La latitudini mai joase conţinutul de apă este mai mare, însă dacă ei nu ating nivelul de sublimare, precipitaţii din nori nu cad.

Repartiţia geografică a cantităţior de precipitaţii poate fi prezentată pe hărţi prin izohiete (linii care unesc puncte cu aceleaşi cantităţi de precipitaţii).