Probleme de Mediu în Județul Brașov

Judeţele din România se confruntă în ultima perioadă cu probleme de mediu din ce în ce mai serioase, iar Braşovul se regăseşte pe lista regiunilor care prezintă semne de îngrijorare. În acest context este esenţial a găsi soluţii care să contracareze efectele nocive ale unor politici sociale şi de mediu defectuoase.

În judeţul Braşov există 32 de arii protejate cu o suprafaţă de aproximativ 28.000 de hectare, ceea ce reprezintă 7% din suprafaţa judeţului. Între aceste arii protejate se disting cele două parcuri, Parcul Naţional Piatra Craiului şi Parcul Natural Bucegi. Cele două au administraţie proprie şi deţin planuri de management, care prevăd luarea unor măsuri stricte de protejare a tuturor habitatelor şi speciilor din interiorul parcurilor.

Din anul 2004 până în prezent au fost luate în custodie 11 arii naturale protejate. Alături de acestea, judeţul Braşov are validate, în prezent, un număr de 25 de situri Natura 2000. Acestea sunt împărţite, conform celor două directive ale Uniunii Europene, în două categorii: 8 situri de protecţie avifaunistică (SPA) şi 17 situri de importanţă comunitară (SCI).

Prezentarea problematicii şi a ariei de studiu

Conform împărţirii Europei în regiuni biogeografice, judeţul Braşov se află la interferenţa a două zone, alpină şi continentală. Caracteristicile climei din ultima perioadă, cărora li se adaugă alternanţa perioadelor umede cu cele secetoase nu au dezechilibrat evoluţia firească a habitatelor. De asemenea, nu s-au semnalat degradări majore ale habitatelor.

Habitate Starea de conservare Suprafaţa

(ha) Zone cu probleme Cauze

Acvatice / de mlaştină bună Mlaştina Hărman - canalele de desecare din zonă

Terestre bună

- păduri

185.000 - Piatra Craiului

- zona municipiului

Braşov - fenomenele de uscare

- atacurile dăunătorilor

- depozitarea deşeurilor

- pajişti alpine

119.980 - păşunile din zonele alpine: Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraş, Ciucaş, Piatra Mare - păşunatul intensiv

- deficitul de apă din sol

- dejecţiile din zonele cu stâne

- depozitarea deşeurilor

Subterane

(peşteri) bună - zonele vizitabile - turismul necontrolat

Sursa: Compartimentul de Protecţie a Mediului CJ Braşov

Probleme identificate

Una dintre problemele actuale cu care se confruntă judeţul Braşov, este dată de presiunile naturale exercitate asupra biodiversităţii şi anume schimbările climatice, regimul precipitaţiilor şi calamităţile naturale. În ceea ce priveşte presiunile antropice exercitate asupra biodiversităţii, există în prezent două tipuri de ameninţări, fiecare prezentând cararteristici proprii. Pe de o parte, ameninţările directe sunt reprezentate de pierderile sau distrugerile de habitate ca urmare a unor activităţi umane: restrângerea arealelor naturale în favoarea celor antropice, exploatările forestiere şi activităţile economice de tipul exploatărilor miniere, suprapăşunatul în zonele montane, construcţiile ilegale în zonele protejate şi activităţile de braconaj. Pe de altă parte, ameninţările indirecte sunt constituite de arderea miriştilor, comerţul ilegal cu specii de plante rare şi ameninţate, dar mai ales turismul necontrolat prin camparea dezorganizată şi prezenţa deşeurilor de toate tipurile în zonele naturale, râuri şi lacuri.

Probleme de mediu

Problema de mediu este definită ca fiind relaţia dintre cauza şi efectul pe care aceasta îl generează în mediu. Unde nu a fost posibilă o asemenea abordare, problema de mediu a fost plasată între cauză şi efect, ea definind o stare de criză existentă.

Poluarea aerului în judeţul Braşov rezultă pe de o parte din traficul rutier sau sursele mobile, iar pe de altă parte din sursele staţionare care sunt de fapt emisii din procesele de producţie ale agenţilor economici, concentraţi în 4 zone: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Victoria.

Emisiile de noxe gazoase şi pulberi sunt generate de: utilizarea echipamentelor uzate şi neperformante, arderea necontrolată a deşeurilor, a miriştilor şi a deşeurilor vegetale, intensitatea traficului rutier şi parcul auto în cea mai mare parte neperformant.