Profil fizico-geografic complex care trece prin Sighetul Marmației - Suceava - Botoșani

CAPITOLUL 1

1.Descrierea profilului.Date generale

Profilul fizico-geografic analizat se desfasoara pe o lungime de 257 km,intre orasele SIGHETU MARMATIEI- SUCEAVA- BOTOSANI, orase situate in extremitatea nordica a Romaniei.Acest profil strabate unitati geografice diferite, cu o alcatuire complexa, si anume Depresiunea Maramuresului, Muntii Maramuresului, Obcinele Bucovinene (Obcina Mestecanisului, Obcina Feredeului, Obcina Mare), Podisul Sucevei (subunitate a Podisului Moldovei) si o parte din Campia Jijiei.

Coordonatele geografice ale Municipiului Sighetu Marmatiei sunt:

-longitudine:23.897

-latitudine:47.9315

Municipiul Sighetu Marmaţiei se afla in judetul Maramures, in nordul Romaniei, in Depresiunea Maramures, la 275 m altitudine, pe raul Iza, in apropierea confluentei acestuia cu Tisa. Declarat municipiu in 1968, in prezent Sighetu Marmaţiei are aproximativ 45000 de locuitori si 5 localitati in subordine administrativa (Iapa, Lazu Baciului, Şugău, Valea Cufundoasă, Valea Hotarului).

Coordonatele geografice ale Municipiului Suceava sunt:

-longitudine: 26.2738

-latitudine: 47.6668

Municipiul Suceava este situat in nord-estul Romaniei, in partea centrala a Podisului Sucevei, pe dreapta raului Suceava la o altitudine de 320-340 m. Orasul Suceava a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, in prezent are aproximativ 117000 locuitori si este resedinta judetului Suceava.

Coordonatele geografice ale Municipiului Botosani sunt:

-longitudine: 26.6645

-latitudine: 47.743

Municipiul Botoşani este situat in nord-estul extrem al Romaniei, in nordul Podisului Moldovei, la o altitudine de 130 m. Resedinta judetului cu acelasi nume, localitatea Botoşani are in prezent 126600 locuitori si are rangul de municipiu din data de 17 februarie 1968.

Profilul incepe din Sighetu Marmatiei traversand astfel regiunea joasa a Depresiunii Maramuresului(750-800m), trecand prin Muntii Maramuresului (Farcau-1957m, Pop Ivan -1937 m),Obcinele Bucovinene( cu o altitudine medie de 1200m), scazand apoi in inaltime in Podisul Sucevei (cca.400m) si terminandu-se in orasul Botosani din Campia Jijiei (alt.medie de 150m).

CAPITOLUL 2 . RELIEFUL

2.1.DATE GENERALE.UNITATI SI SUBUNITATI DE RELIEF

Dupa cum am amintit si in capitolul anterior, profilul gizico-geografic analizat traverseaza unitatile: Depresiunea Maramuresului, Muntii Maramuresului, Obcinele Bucovinene, Podisul Sucevei si o parte a Campiei Jijiei.

Depresiunea Maramuresului

Extinsa sub forma unui mare golf alungit( 90km) pe directia nord-vest – sud-est,intre lantul eruptiv si zona centrala cristalino-mezozoica,Depresiunea Maramuresului este una dintre cele mai caracteristice unitati naturale de acest gen din cadrul Carpatilor Orientali.Ea pastreaza un contact direct cu celelalte regiuni prin numeroase pasuri de culme (Huta-587m, Gutai-987m, Neteda-1040m, Setref-818m si Prislop-1416m).

Geneza depresiunii este complexa.La constituirea sa o importanta covarsitoare au avut: a) miscarile tectonice din care se evidentiaza rolul faliei de pe flancul nordic al Muntilor Rodnei (falia Dragos Voda), continuata in paleogen pana in valea Botizei; b) manifestarile vulcanice neogene de anvergura, care au ridicat impresionantul baraj pe latura vestica; c) actiunea eroziunii diferentiale.Initial, actualul spatiu depresionar a functionat ca un golf marin, ca urmare a amploarei miscarilor tectonice, care au produs scufundarea intregului spatiu dintre Muntii Maramuresului si catena cristalina Rodna-Preluca-Codru si formarea marei fose a Maramuresului.Coborarea acesteia a incepit in cretacicul superior si s-a instalat, in paleogen, ca o arie de acumulare maxima ce comunica peste zona Prislopului cu regiunea de sedimentare a flisului din Carpatii Orientali.A doua etapa in evolutia acestei fose corespunde puternicelor manifestari vulcanice neogene, cand,datorita eruptiilor succesive, se formeaza muntii vulcanici Oas-Tibles, care limiteaza golful paleogen, viabil si in perioada tortoniano-sarmatiana, cand se produc masive depuneri sedimentare(matne,gresii, calcare,gipsuri, tufuri,etc.).La sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului, regiunea este exondata si intra sub actiunea agentilor modelatori subaerieni.Reteaua hidrografica este reprentata prin Tisa si proncipalii sai afluenti, Iza si Viseu.Depresiunea Maramuresului, tipic deluros-colinara, se individualizeaza atat ca structura litologica , cat si ca trasaturi morfologice, incluzabd zonele piemontane si culmea inalta ce separa vaile Izei si Viseului.

Dealurile Maramuresului (Culmea Viseului) se extinde intre saua de la Moisei si Valea Tisei, sub forma unei dorsale care separa bazinele Izei si Viseului. Se subdivid in trei unitati: Culmea Bocicoel( intre saua de la Moisei si Valea Spinului), cu grad mare de fragmentare, altitudini mari (inaltime maxima, Varful lui Dan-1038m), in care reteaua hidrografica tributara Viseului avanseaza peste linia marilor inaltimi.In formatiunile oligocene a luat nastere mica depresiune Bocicoel, in care este dezvoltata localitatea cu acelasi nume.Dealurile Plaiutului (intre valea Spinului si Rinisoara) cu altitudini mai mici dar cu acelasi grad de fragmentare,faorizat de friabilitatea formatiunilor marno-grezoase eocen-tortoniene; Culmile Judeleva (938m) si Osoiu(665m) care inchid mica despresiune Ronisoara, sculpatata in formatiuni miocene.

Piemonturile Maramuresului sunt larg desfasurate intre Borsa si Sapanta, sub abrupturile structurale ale Rodnei si muntilor vulcanici,prezentand particularitati distincte care duc la individualizarea a sase subunitati: Piemontul Mara-Sapanta;Piemontul Gutaiului;Piemontul Varatecului, mult prelungit prin culmi tesite;Piemontul Botizei, a carui particularitate const ain existenta unui culoar de contact, de natura litologica, in care se afla stravechile asezari Botiza si Poienile Izei; Glacisul Sacelului, marcat de o falie structurala si Piemontul Borsa-Moisei desfasurat pe intreg aliniamentul Muntilor Rodnei si puternic fragmentat de vaile tributare Viseului (Repedea,Pietrosul, Izvorul lui Dragos, Izvoru Negru).

Glacisul Viseului se mentine intre 750m si 400m altitudine absoluta, cu pante usor inclinate si rari umeri de eroziune sau structurali.Intre localitatile Borsa si Roscova se evidentiaza numeroase cueste dispuse perpendicular pe Viseu.

Valea Viseului ,extinsa pe mai bine de 60km, se distinge printr-o succesiune alternativa de largiri si ingustari si prin prezenta teraselor in zonele de confluenta cu Vaserul, Ruscova, Bistra, Tisa.