Profil Vaslui - Bacău - Odorheiu Secuiesc

ASEZARE GEOGRAFICA. LIMITE. SUBUNITATI.

Podisul Barladului

Podisul Barladului se afla in cadrul Podisului Moldovei, ce se gaseste in NE si E Romaniei. Ca subunitatile ale sale se regasesc: culoarul Prutului, Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, dealurile Falciului, Depresiunea Elanului, culoarul Barladului.

Dintre acestea, profilul ce uneste localitatile Vaslui – Bacau –Odorheiul Secuiesc, traverseaza doar 3 : Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei si culoarul Barladului.

Podisul Central Moldovenesc ocupa partea Nordica a Podisului Barladului, motiv pentru care este cunoscut in literature de specialitate si sub numele de “Podisul Barladului Superior” (V. Mihailescu, 1932), dar si cu numele de Podisul Sarmatic (M. David, 1922).

La nord, podisul este limitat de Coasta Iasului, la sud - de aliniamentul format din : Valea Morii (afluent al Siretului), Coasta Racovei, Valea Barladului (inte confluenta Racova – Barlad si localitatea Crasna), coasta Lohanului, continuata prin nordul Dealului Dobrina( 370 m ) si versantul Nordic al vaii subsecvente a Draslovatului . In contact direct cu Colinele Tutovei intra intre localitatea Crasna si Valea Siretului, iar cu Dealurile Falciului – intre Crasna si Valea Prutului.

Colinele Tutovei se gasesc in sudul Podisului Central Moldovenesc. Numele acestei subunitati vine inca din vremea feudala , cand in Moldova functiona impartirea administrativ – teritoriala si conform acesteia , o mare parte a acestui teritoriu apartinea tinutului Tutova (nume pe care-l avea datorita paraului Tutova). O alta motivatie a numelui de “colina” este datorata aspectului caracteristic al reliefului, cu interfluvii inguste, prelungi, paralele, monoclinale, foarte asemanatoare intre ele si si cu versanti abrupt carora geografii le-au spus “coline” .Localinicii insa folosesc rar acest termen, preferandu-l pe cel de “zare” sau “pe zare” prin care se desemneaza partea superioara, inalta, cu aspect de platou ingust al unei coline.

Din punct de vedere al limitelor, Colinele Tutovei sunt incadrate: la nord de Coasta Racovei si Valea Mortii, la sud – Campia Tecuciului, la est – Valea Barladului si in vest – Valea Siretului.

Valea Barladului, prin dimensiuni, caractere geografice, si functii trebuie considerate o subunitate aparte din Podisul Barladului, axa de circulatie si convergenta economic ape care se afla orasele Barlad si Vaslui . Ea strabate Podisul Barladului prin mijloc, leaga intre ele subunitatile lui geografice si-I da unitate, iar pe vaile aferente se poate patrunde in interiorul acestor subunitati.

Subcarpatii Moldovei

Subcarpatii Moldovei sint cuprinsi intre Valea Moldovei (in nord), Valea Trotusului (in sud), Carpatii Orientali (in vest) si culoarul Siretului (in est). Subcarpatii Moldovei formeaza o zona de trecere de la Carpatii Orientali la Podisul Moldovei. Desi unele trasaturi subcarpatice sint prezente pe o zona foarte ingusta (4 km) si la nord de Valea Moldovei (depresiunile Solca si Cacica), aceasta este inclusa la Podisul Sucevei, Subcarpatii in forma clasica fiind doar la sud de Valea Moldovei Linia de profil care uneste orasele Vaslui-Bacau-Odorheiu Secuiesc traverseaza si Subcarpatii Moldovei. Desfasurati pe aproximativ 160 de km ,de la nord la sud,pe o suprafata de 5 000 km², Subcarpatii Moldovei prezinta caracteristicile specifice regiunii subcarpatilor- existent unui uluc depresionar, suprapus unor sinclinorii si marginit de culmi inalte anticlinale- dar prezinta diferente regionale. Mai simpli decat ceilalti subcarpati, se compun din trei mari depresiuni subcarpatice, doua culmi deluroase principale si un culoar de contact cu Podisul Moldovei. Toate sunt oblice pe Carpati si paralele cu raurile Moldova, Bistrita si Tazlau-Trotus. Sunt mai vechi decat restul Subcarpatilor , fiind alcatuiti din strate miocene cutate, pe alocuri, la exterior, pastrandu-se si urme de sarmatian piemontan necutat , care este specific Podisului Moldovei. Pa Trotusul inferior exista o tranzitie intre Subcarpatii Curburii si cei ai Moldovei, in sensul ca Depresiunea Tazlau se continua si in Subcarpatii Curburii , cu Depresiunea Casin, iar in sud-estul Culmii Pietricica, se gaseste un mic fragment piemontan (prelungit catre nord cu un glacis) continuare a Piemontului Zabraut de la Curbura . Subcarpatii Moldovei prezinta o tendinta de simplificare structural-morfologica, care a depins de particularitatile evolutiei paleogeografice, in raport cu celelalte diviziuni subcarpatice ;astfel Subcarpatii Moldovei sunt alcatuiti din sedimente mai vechi decat pliocenul si intre raurile Moldova si Bistrita, pana la sud de Trotus sedimentarul miocen a fost cutat de miscarile moldavice din volhinian, aici au actionat si miscari attice, din basarabian. Urmarind raporturile dintre Carpati si Subcarpati se observa ca migratia spre est a geosinclinalului carpatic a facut ca avanfosa subcarpatica sa corespunda cu periferia estica a geosinclinalului, iar cutele sa fie o continuitate recenta a cutelor din Carpati.