Proiect Geografia Resurselor

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 33 în total
Cuvinte : 8783
Mărime: 1.56MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie

Cuprins

CUPRINS

Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare

Definitie 3

Clasificarea carbunilor 3

Istoric privind utilizarea carbunilor 4

Utilizarea pe scara larga a carbunilor 4

Evaluari ale resurselor de carbune 5

Contribuția cărbunilor în balanța energetică mondială 5

Repartitia geografica a resurselor de carbune 6

Carbunii in ASIA 6

Carbunii in AMERICA 9

Carbunii in EUROPA 11

Carbunii in AFRICA 16

Carbunii in OCEANIA 16

Impactul asupra mediului 17

Fondul funciar

Definitie 19

Clasificare 19

Partile componente ale fondului funciar 19

Structura fondului funciar 20

Repartitia globala 21

Solurile 22

Clasificarea terenurilor dupa calitatea solului 23

Zonalitatea culturilor agricole in raport cu zonalitatea climatica

Suprafetele de apa dulce si suprafetele irigate

Definitie 24

Utilizare 24

Caracteristici ale apei 25

Resursele de apa dulce ale Terrei 25

Cerintele de apa pe Terra 26

Importanta si rolul apei la nivel mondial 27

Consumul mediu de apa 28

Resursele de apa in viitor 29

Irigatiile

Definitie 30

Irigatiile in Romania 30

Tipuri de irigatii 31

Importanta irigatiilor 32

Bibliografie 33

Extras din document

I. Rezervele de carbuni si principalele tari producatoare

1.1 Definitie

Carbunele= Rocă combustibilă amorfă, de culoare gălbuie, brună până la neagră, friabilă, formată prin îmbogățirea în carbon (în lipsa oxigenului din aer) a resturilor unor plante din epocile geologice și folosită drept combustibil și ca materie primă în industria chimică și în metalurgie.

1.2 Clasificarea carbunilor

Dupa origine, vechime, compozitie, putere calorica, umiditate, reziduuri provenite din arderea si prelucrarea lor, se impart in:

• Carbuni superiori (huila, antracit)

• Carbuni inferiori (carbune brun, lignit, turba)

Antracitul:

• 89,5-96,5% carbon

• 7800-9000 kcal/kg

• este folosit in industria energetica si in industria chimica

Huila:

• 76-90% carbon

• 4-6% oxigen

• 5% hidrogen si apa

• 7000-9000 kcal/kg

• se foloseste la fabricarea cocsului si a gazului de iluminat

Carbune brun:

• 66-79% carbon

• 3500-5000 kcal/kg

• se utilizeaza drept combustibil si mai putin pentru cocs

Lignit:

• 2600-4100 kcal/kg;

• utilizare energetic si incalzirea locuintelor

Turba:

• contine resturi vegetale incomplet carbonizate

• 40-95% apa

• 46-60% carbon (in stare uscata)

• 28-40% oxigen

• 4-7% hidrogen

• 900-1500 kcal/kg

• se foloseste ca material izolant si amendament in agricultura

Ca urmare a puterii calorice pe care o degaja, carbunii sunt folositi pe scara larga in industria energetica. Carbunii superiori dezvolta 7000-9000 kcal/kg, iar cei inferiori 2600-5000 kcal/kg.

De asemenea, carbunii superiori sunt folositi la obtinerea cocsului care rezulta din procesul de carbonizare la temperaturi inalte. Cocsul, la randul lui, este utilizat drept combustibil in siderurgie la topirea minereurilor, dar si ca materie prima sau produs auxiliar la fabricarea fontei, a carburii de calciu si a altor derivate industriale.

1.3 Istoric privind utilizarea carbunilor

Cărbunii sunt cunoscuţi din Antichitate, iar documentele menţionează prezenţa unor mine din secolele XI-XII. Importanţa lor a crescut îndeosebi după utilizarea aburului (la sfarşitul secolului al XVIII-lea) în economia mondială, secolul al IX-lea fiind denumit şi secolul cărbunelui. Importanţa valorificării cărbunilor reiese şi din ponderea de 9/10% pe care o deţinea, în balanţa energetică mondială la începutul secolului nostru.

Carbunele incepe sa fie utilizat pe scara larga ca si combustibil pentru Motorul cu aburi al lui James Watt (realizatorul primul motor eficient

1.3.1 Utilizarea pe scară largă a cărbunilor

Cărbunele are o varietate de utilizări. El poate fi folosit drept combustibil, atât casnic, cât şi în producerea de curent electric produs cu ajutorul turbinelor din termocentrale. Prin ardere cărbunele eliberează căldură şi produce gaze de ardere ca dioxid de carbon, dioxid de sulf şi vapori de apă. In anul 2003 24,4 % din energia primară produsă pe glob şi 40,1 % din energia electrică era produsă pe bază de cărbune, cu ponderea însemnată a huilei şi lignitului. Termocentralele moderne au redus substanţial emisiile de gaze nocive rezultate din arderea cărbunilor.

De asemenea el poate fi folosit ca materie primă în industria chimică (pentru obţinerea vopselurilor, materialelor plastice, fibrelor sintetice, îngrăşăminte, etc.) şi în metalurgie. O importanţă mare o prezintă cocsul care este folosit drept combustibil în siderurgie (pentru obţinerea unei tone de oţel, sunt necesare 600 kg cocs), în încălzire (înlocuitor al gazelor naturale), ca produs auxiliar la fabricarea fontei, a carburii de calciu și a altor derivate industriale, şi de asemenea ca reducător al minereurilor feroase în furnale. Cocsul este rezultat în urma procesului de carbonizare la temperaturi înalte, prin distilarea cărbunelui in lipsa oxigenului.

1.4 Evaluări ale resurselor de cărbune

Evaluarea rezervelor mondiale de cărbuni este dificilă şi, ca urmare, sunt avansate cifre foarte variabile. Sunt utilizate valorile prezentate la Conferinţa Mondială a Energiei de la Munchen (1980), când rezervele sigure şi probabile de cărbuni au fost evaluate la 10000 –11000 t.c.c, din care trei pătrimi cărbune superior.

Dintre toţi combustibilii minerali, cărbunii deţin cele mai mari rezerve certe şi probabile. Potrivit estimărilor făcute cu prilejul aceleiaşi Conferinţe de la Munchen, aceştia reprezintă 90% din rezervele de combustibili fosili, faţă de numai 4% petrol şi 1% gaze naturale.

Din rezervele economice exploatabile de aprox. 826 mld. Tone, consumul mondial actual se ridica cca. 4,5 mld. Tone, ceea ce ar asigura un consum pentru aproape 200 ani.

În ceea ce priveşte repartiţia geografică a rezervelor, aceasta este foarte inegală (Fig. 5), circa 95% fiind concentrate în emisfera nordică şi numai 5% în cea sudică (în principal în ţări ca Australia, Africa de Sud, Columbia, Brazilia); în emisfera nordică zăcămintele sunt concentrate îndeosebi între latitudinile de 35 şi 60o. Numai trei state deţin circa 90% din rezervele probabile C.S.I. (60%) S.U.A. şi China există, totodată, şi mari zone geografice care au foarte mici rezerve ca, de exemplu, Africa (2,7%), America de Sud (1,2%), Oceania (1,1%).

1.5 Contribuția cărbunilor în balanța energetică mondială

În prezent contributia cărbunilor pe plan mondial este de 33% la productia de energie electrică, iar estimativ pentru anul 2025 se ajunge la o contributie de 31%. Au existat scăderi ale ponderii cărbunilor de la 26% în anul 1990, la 24% în 2003 (UE, Europa Centrală si de Est, fostele State sovietice). Pe de altă parte au existat si cresteri ale ponderii cărbunilor în SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă, tările în curs de dezvoltare ale Asiei (China si India).

Analizand consumul mondial de carbune din 1990 pana in 2030 observam o valoare constanta pentru SUA si pentru celelalte tari ale lumii, exceptie facand China si India (in special cea dintai), care isi maresc valorile, determinand o crestere a utilizarii carbunelui de-a lungul anilor.

„Consumul mondial de carbune (1990-2030)”.

Preview document

Proiect Geografia Resurselor - Pagina 1
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 2
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 3
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 4
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 5
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 6
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 7
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 8
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 9
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 10
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 11
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 12
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 13
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 14
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 15
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 16
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 17
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 18
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 19
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 20
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 21
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 22
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 23
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 24
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 25
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 26
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 27
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 28
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 29
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 30
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 31
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 32
Proiect Geografia Resurselor - Pagina 33

Conținut arhivă zip

  • Proiect Geografia Resurselor.docx

Alții au mai descărcat și

Rezervele de Petrol, Gaze Naturale si Carbuni pe Glob

Carbunele, gazele naturale, petrolul sunt resurse primare energetice epuizabile (combustibili minerali). Petrolul si gazele naturale. In secolul...

Resursele de apă dulce ale Terrei

Introducere Apa reprezintă unul dintre elementele naturale indispensabilă existenţei lumii vii. Ea are rol fundamental în desfăşurarea proceselor...

Industria Carboniferă

I.Cărbunii şi industria carboniferă I.1. Originea cărbunilor Cărbunele de pământ este o rocă sedimentară caustobiolitică şi provine din...

Rezervele de cărbuni și principalele țări producătoare

Capitolul I – Definitie Cărbunii reprezintă una dintre cele mai importante substanțe minerale utile. Se remarca, intre combustibilii minerali,...

Comertul International cu Carbuni

Carbunele, gazele naturale, petrolul sunt resurse energetice epuizabile. Carbunele este o roca foarte neobisnuita,din doua motive. In primul rand...

Rezervele de Cărbuni și Principalele Țări Producătoare

1 - REZERVELE DE CĂRBUNI SI PRINCIPALELE TĂRI PRODUCĂTOARE Definitie Carbunii reprezinta roci sedimentare caustobiolitice, care s-au format în...

Cărbunii și Industria Carboniferă

Importantă sursă de energie primară, cărbunii fac parte din categoria combustibililor minerali şi fosili, alături de petrol şi gaze naturale, fiind...

Carbunii

A DOUA TINERETE A CARBUNILOR In urma cu cativa ani in ziare apareau mereu stiri despre inchiderea diferitelor mine de carbuni din tarile...

Te-ar putea interesa și

Roșia Montană. Studiu de caz

INTRODUCERE Această lucrare are la bază analiza a ceea ce ar urma să fie cel mai mare proiect minier aurifer de exploatare la suprafaţă din...

Turismul de Recreere în Zona Geografică brăila-galați

CAPITOLUL I 1.Poziţia geografică Judeţul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării noastre, desfăşurându-se intre 45o25’ şi 46o10’...

Valea Doftanei

INTRODUCERE Turismul reprezintă o activitate permanentă a omului modern, având implicaţii pe multiple planuri, de la cel economic la cel politic,...

Turismul Cultural în Bavaria

I. CONSIDERATII GENERALE 1. Obiective - Scopul proiectului • transmiterea unor cunostinte privind fenomenul turistic cultural in Bavaria •...

Construirea unei instalații pentru uscarea și înmagazinarea cerealelor

1. INFORMATII GENERALE 1.1.Titularul proiectului: S.C. AGROFAM PROD S.R.L. Fetești avand ca activitate principala Cultivarea cerealelor (porumb si...

Implicarea unui ONG de mediu în soluționarea unei probleme

1. PREZENTARE GENERALĂ 1.1.APARIŢIE.SCURT ISTORIC Statut Fundaţia TERRA Mileniul III este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi...

Program de valorificare al Județului Bacău

INTRODUCERE Motivul principal pentru care am ales judeţul Bacău pentru întocmirea programului de valorificare a potenţialului turistic este acela...

Analiza Diagnostic a unui Proiect Finanțat din Fonduri Europene

CAPITOLUL I : PREZENTARE GENERALĂ 1.1. Prezentarea judetului Asezat la cotul Carpatilor de curbura, la o încrucisare de drumuri stravechi, Buzaul...

Ai nevoie de altceva?