Prospectarea ofertei turistice a Județului Timiș

Introducere

Judeţul Timiş prin tradiţie, perseverenţă şi performanţele sale a devenit cel mai atractiv centru economic al României, un important şi credibil partener de afaceri şi cooperare regională din Europa Centrală, pentru întreaga lume.

Tradiţia, multiculturalitatea determinată de convieţuirea în armonie a mai multor etnii, alături de vocaţia occidentală a locuitorilor judeţului sunt numai câteva dintre motivele pentru care am ales să fac o analiză cât mai cuptinzătorare a regiunii delimitate geografic de limitele judeţului Timiş.

Istoria bogată a judeţului, care s-a împletit de-a lungul veacurilor cu destinele marilor puteri ale Europei Occidentale mă determină să privesc cu încredere viitorul judeţului Timiş şi al României ca o casă, bună pentru europeni, şi într-o Europă comună.

Iată de ce prin această lucrare îmi propun să analizez principalele caracteristici ale zonei din punct de vedere turistic, dar şi să analizez posibilitatea dezvoltării potenţialului turistic din zonă.

Aşadar, obiectivul general pe care mi la-am propus este „contribuirea la dezvoltarea turismului prin valorificarea potenţialului existent, îmbunatăţirea ofertei serviciilor turistice şi orientarea acestora spre nevoile clienţilor, şi sprijinirea dezvoltării produselor turistice”.

Ca şi obiective specifice mi-am propus:

• Prospectarea resurselor turistice naturale şi antropice din judeţul Timiş, prin scoaterea în evidenţă a frumeseţii peisagistice din anumite zone (cu precădere din mediul rural) şi caracteristicile specifice ale reliefului, precum şi prin prezentarea principalelor atracţii turistice antropice care conferă regiunii un farmec aparte (monumente, clădiri,etc.);

• Prospectarea bazei tehnico-materiale şi a agenţilor economici din turism printr-o analiză a posibilităţilor de cazare dar şi a condiţiilor puse la dispoziţie de către „infrastructura” turistică din zonă;

• Realizarea unei analize generale a ofertei turistice din judeţul Timiş prin scoaterea în evidenţă a posibilităţilor de dezvoltare în domeniul turismului (analiza SWOT).

„Cercetarea este căutarea sistematică, uneori accidentală, de noi cunoştinţe şi se desfăşoară de regulă în cadrul disciplinelor academice.

Prin definiţie, activitatea de cercetare se referă la producerea de noi cunoştinţe, care pot fi noi numai dacă sunt recunoscute ca atare pe plan internaţional. În caz contrar, nu poate fi vorba de o activitate de cercetare, ci de documentare” .

Aşadar demersul pe care l-am făcut, fără a avea pretenţia a se încadra în categoria cercetărilor ştiinţifice, consider că reprezintă un proces amplu de documentare care are menirea de a scoate în evidenţă unele dintre caracteristicile mediului turistic din judeţul Timiş şi de a stabili anumite direcţii posibile de urmat.

Principalele metode folosite sunt, aşadar, culegerea de informaţii şi analiza datelor. Culegerea de informaţii se referă la acele date referitoare la situaţia actuală a activităţilor din domeniul turismului din judeţul Timiş, incluzând date referitoare la situaţia economică a judeţului, caracteristici ale reliefului, posibilităţi de cazare, precum şi pachetele turistice ofertite de agenţii economici.

Aceste informaţii, în urma unui proces de analiză, vor oferi repere concise referitoare la modalităţile de îmbunătăţire a serviciilor oferite, a produselor turistice existente, dar şi la posibilitatea introducerii şi altor obiective în cadrul circuitelor turistice din judeţ.

În continuare, pentru ca demersul întreprins să îşi atingă obiectivele aş dori să explic, într-o manieră cât mai concisă, unii dintre termenii pe care o să-i folosesc.

Oferta turistică poate fi definită în mai multe modalităţi. Un prim demers pe care o să-l întreprind, este acela de a defini oferta turistică în funcţie de elementele constitutive. Astfel, oferta turistică constă în:

• cadrul şi potenţialul natural şi antropic;

• echipamentul de producţie a serviciilor turistice;

• sursa de bunuri materiale destinate consumului turistic;

• forţa de muncă specializată;

• infrastructura turistică;

• condiţii de comercializare.

Capitolul 1. Date generale despre judeţul Timiş

Cadrul fizico-geografic

Situat la 571 km distanţa de capitală ţării - Bucureşti - municipiul Timişoara este cel mai vestic oraş mare de pe teritoriul României. Se învecinează la Vest cu judeţul Csongrad – Ungaria şi la Sud-Vest cu provincia Voievodina – Serbia, legatura între cele două judeţe fiind asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv cele de la Stamora Moraviţa şi Jimbolia. Judeţele române vecine cu judetul Timiş sunt Arad la Nord, Hunedoara la Est şi Caraş – Severin Sud-Est.

Fig. 1 – judeţul Timiş în România- reţele de căi ferate, rutiere şi aeriene.

(Sursa http://www.lib.utexas.edu/maps/europe/romania_pol96.jpg )

Poziţia sa geografică, la intersecţia paralelei 45°47' latitudine nordică cu meridianul 21°17' longitudine estică, îi conferă elemente specifice referitoare la condiţiile climaterice şi la relaţiile cu alte oraşe atât din România cât şi din străinătate.

Timişoara, reşedinţa judeţului Timiş, se află la mai puţin de 700 km de 7 capitale europene. Două dintre acestea sunt în apropriere: cea a Iugoslaviei, Belgrad, 170 km de Timişoara şi cea a Ungariei, Budapesta, la 300 km distanţă. Viena este la o distanţa aproximativ egală cu cea dintre Timişoara şi Bucureşti: 550 km.

Pentru facilitarea cooperarii regionale, Timişoara şi judeţul Timiş sunt incluse în Euroregiunea Dunăre - Mureş - Tisa - Criş (ce cuprinde judeţele Timiş, Arad, Caras-Severin şi Hunedoara).

Fig. 2 – judeţul Timiş în Europa Centrală şi de Sud-Est - reţele rutiere şi aeriene.

(Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/91/ Europe_map_CIA_2005_large.jpg/800px-Europe_map_CIA_2005_large.jpg)

Datorită poziţiei sale extrem de favorabile, atât geografice cât şi terestre (punct principal de comunicare rutieră şi feroviară) precum şi aeriene (Aeroportul Internaţional asigurând curse regulate spre New York, Chicago, Frankfurt, Zürich, Viena, pentru călători şi pentru marfă) şi navale (legatura cu Rin, Main, Dunăre prin Canalul Bega), Timişoara este poarta principală de intrare în România dinspre Europa de Vest.

Ora locală a oraşului (considerată după meridian) este în avans cu 1h 25’ 8’’ faţă de ora meridianului 0, Greenwich, dar se află în întarziere cu 34’52’’ faţă de ora oficială a Romaniei (ora Europei Orientale).