Extras din proiect
Alpii au rezultat din coliziunea placii Eurasiatice si
Africane care a antrenat un mare volum de roci
sedimentare acumulate in trei fose, inclusiv depozite
vulcanice aduse
de pe uscaturile
vecine. Impor-
tante mase de
roci au fost
deplasate pe
mari distante.
Ca si calota scandinava, calota alpina a avut statii de inaintari si retrageri.
In Pleistocen, Alpii au cunoscut cel putin patru faze glaciare, Günz, Mindel, Riss si Würm, ultimele doua lasand importante urme. Dupa unele opinii acestea au fost precedate de fazele Biber si Donau.
In timpul glaciatiilor Alpii au fost acoperiti de cea mai vasta calota glaciara montana a contintntului.
Prima faza este faza Biber de la sfarsitul pleistocenului, urmata de celelalte cinci, cuaternare.
Donau, a avut o raspandire redusa, fiind observata pe versantii de nord si sud ai Alpilor.
Günz avea, de asemenea o raspandire redusa, ca si cea precedenta, ambele fiind sincrone cu fazele Elba si Cromer ale calotei scandinave.
Urmeaza glaciatiunea Mindel, cu o extindere mai mare, sincrona cu faza Elster a calotei scandinave.
Glaciatiunea Riss a avut o extindere maxima si a fost sincrona cu faza Saale.
Ultima glaciatiune este Würm, cu mai multe substadii, fiind sincrona cu faza Vistula-Valdai.
Conținut arhivă zip
- Relieful Glaciar Cuaternar in Alpii Austriei.pptx