Resurse și destinații turistice din județul Sibiu

Județul Sibiu este unul dintre cele mai frumoase regiuni ale țării atât din punctul de vedere al resurselor naturale cât și din cel al patrimoniului cultural.

Municipiul Sibiu reprezintă una dintre principalele destinații turistice ale județului datorită numeroaselor obiective turistice culturalistoricecare au determinat și declararea sa drept „Capitală Culturală Europeană” în anul 2007.

Asezarea geografică

Județul Sibiu este așezat în partea centrală a țării, în sudul Transilvaniei, în interiorul arcuirii largi a Carpaților Meridionali, învecinându-se la sud cu județele Argeș și Vâlcea, la vest cu județul Alba, la nord cu județul Mureș, la est cu Brașov.

Face parte din Regiunea de dezvoltare Centru împreună cu județele Alba,Brașov, Covasna, Harghita și Mureș.

Străjuit de munții Făgărașului, Cibinului și Lotrului, la o distanță de 273 km de București, capitala țării.

Încadrându-se între județele mijlocii, judetul Sibiu ocupă o parte a Podișului Transilvaniei cu o suprafață de 5433 km², ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul țării, clasându-se pe locul 24 din acest punct de vedere, și 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru, constituent al acesteia, alături de județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita și Mureș.Teritoriul administrativ al judetului este organizat in doua municipii-Sibiu si Medias, opt orase - Cisnadie, Copsa mIca, Ocna Sibiului, Saliste, Dumbraveni, Avrig, Agnita si Talmaciu.

Situat deasupra asezarilor neolitice, si pastrand urme ale asezarii romane Cedonia, Sibiu este mentionat in documente incepand cu secolul al XII-lea sub numele de Cibinium. Cand saxonii s-au stabitit aici, populatia romana era organizata, ca in intreaga Transilvanie, in propriile sale forme politice. Saxonii au numit asezarea Hermannsdorf si apoi Hermannstadt, in timp ce populatia romana ia dat numele amintind de cel original: Sibiu. In secolul al XIV-lea, Sibiul era un puternic centru manufacturier. Documente datand din 1376 mentioneaza 19 bresle ai caror membrii practicau 25 de meserii. Aceste bresle aveau relatii active cu statele romanesti de la est si sud de Carpati. Bazandu-se pe puterea economica a mestesugarilor sai, Sibiu s-a dezvoltat continuu, evolutia s-a urmand dezvoltarea caracteristica oraselor medievale. Vechiul targ a facut loc modernului oras.

Evenimente semnificative: 1192 - Sibiu (cibinium) este pentru prima data mentionat intr-un document oficial; 1292 - a fost inaugurat primul spital din Romania; 1300 - s-a deschis prima bilioteca; 1367 - este metionata pentru prima data intr-un document prima breasla din Sibiu, cea a tabacarilor; 1494 - prima farmacie din tara; 1528 - prima tiparnita din Transilvania; 1543 - prima moara de hartie din Principatele Romanesti; 1788 -este inregistrata prima manufacura, cea de matasuri; 1790 - Samuel Brukenthal fondeaza cel mai vechi muzeu din tara; 1841 - este deschisa prima banca germana din Sibiu; 1861 - este fondata ASTRA; 1868 - este infiintata pima casa de economii si credite din Transilvania; 1872 - este data in exploatare calea ferata Sibiu - Copsa Mica; 1875 - Andreas Rieger inaugureaza prima fabrica de constructii de masini din Transilvania; 1894 - este deschisa oficial prima statiune montana din tara, Paltinis; 1898 - are loc prima proiectie cinematografica (la trei ani dupa premiera mondiala); 1904 - primul tramvai electric.

Relief

Relieful județului Sibiu este etajat între 2535 m (vârful Negoiu) și 280 m (lunca Târnavei Mari în apropiere de Copșa Mică) și se caracterizează prin varietate și o mare complexitate a condițiilor naturale.

Muntii, care ocupa 30% din suprafata judetului, apartin Carpatilor Meridionali si sunt reprezentati prin masivele Fagaras, Cindrel si Lotru desi au o alcatuire geologica asemanatoare, acesti munti prezinta totusi deosebiri morfologice si peisagistice.

Versantul nordic al Muntilor Fagaras, este situate in sudul judetului Sibiu si reprezinta cea mai inalta treapta de relief. Din punct de vedere geologic, sunt alcatuiti, in cea mai mare parte, din sisturi cristaline. Au altitudini mari care depasesc 2500m, cum sunt: Negoiu (2535m), si Vanatoarea lui Buteanu (2508m). Muntii Cindrel ocupa o suprafata de 900km2 , sunt delimitati de vaile Frumoasa, Sebes, Sadu, depresiunile Sibiu si Saliste si de Podisul Secasului. Sunt formati dintr-o culme principala in partea de sud-vest, unde se intalnesc varfuri inalte de peste 2000m - Cindrel (2244m), Serbota (2006m), Frumoasa (2160m) Muntii Lotrului apartin judetului Sibiu numai prin extremitatea lor nordica. Culmea Steflesti este in general joasa (1700-1800m), fiind dominata de cateva varfuri de peste 2000m: Serpu (2144m), Steflesti (2285m).

Depresiunile ocupa aproximativ 20% din suprafata judetului, unitate reprezentata prin depresiunile Fagarasului, Sibiului, Salistei si Apoldului Depresiunea Fagarasului este situata intre Muntii Fagaras si Podisul Hartibaciului; este strabatuta de raul Olt Depresiunea Sibiului ,situata intre Muntii Cindrel si Podisul Hartibaciului este strabatuta de raul Cibin. Depresiunea Salistei este o unitate restransa ca spatiu, situata in continuarea Depresiunii Sibiului, in nord-vestul acesteia, de care se leaga prin Cheita Orlatului Depresiunea Salistei este cea mai mica dintre depresiunile de contact; este strabatuta de Paraul Negru. Depresiunea Apoldului (sau Secasului) este o depresiune intracolinara situata in continuarea Depresiunii Salistei si strabatuta de paraul Secas (afluent al Muresului).

Podisuri cu relief deluros reprezinta unitatea de relief cea mai intinsa din cadrul judetului, cuprinzand aproape 50% din suprafata acestuia. Podisul Hartibaciului ocupa partea centrala, nord-estica si estica a judetului, fiind strabatut de raul Hartibaciu. Se intinde intre Tarnava Mare(la nord), Visa(la vest si la sud)si Valea Oltului. Dealurile din cadrul acestei unitati au inaltimi cuprise intre 500-700m. Podisul Secaselor este situat in nord-vestul judetului, intre valea Visei si depresiunea Apoldului Dealurile ating aici 500 m inaltime, iar ca elemente caracteristice ale reliefului sunt crestele Podisul Tarnavelor (sau Dealurile Mediasului) ocupa extremitatea nordica si nord-estica a judetului intinzandu-se in bazinul Tarnavei Mari si Tarnavei Mici. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun.