Resursele Agroturistice Naturale și Antropice din Județul Gorj

Capitolul I. Introducere

Descrierea judeţului GORJ

Judeţul Gorj se găseste în sud-vestul ţării, in nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45 traversează judeţul prin mijloc şi la sudul municipiului Târgu-Jiu, vecinii săi sunt la nord judeţul Hunedoara, la nord-vest judeţul Caraş-Severin, la est sud-est şi sud vest judeţele Vâlcea , Dolj şi Mehedinţi, având o suprafaţă de 5602 km2, 2,3% din teritoriul Romaniei, situandu-se pe locul al 21-lea din punct de vedere al suprafetei.

Refieful judeţului este divers, conţinând trei trepte importante: munţi, dealurile sub-carpatice şi extremitatea nordică a Podişului Getic. Munţii acoperă 30 % din suprafaţa judeţului. Vârfurile înalte ale Munţilor Parâng acoperă mai mult de 1000 kmp. cea mai înaltă altitudine este atinsă de vârful Parângul Mare (2518 m), al doilea ca înălţime în Carpaţii Româneşti. Masivul Vulcan continuă Munţii Parâng spre vest coborând lin de la 1990 m (Vf. Starja 1870m , Vf. Oslea 1945 m) la 600 m altitudine. Dealurile subcarpatice (400-800 m altitudine) se întind de la Oltet până la Motru, unde fac legătură cu munţii. La sud de zona subcarpatică, relieful este încă înalt , dealurile Podişului Getic sunt ca nişte creste care coboară spre sub.

Clima este temperat-continentala cu uşoare influenţe mediteraneene, cu temperatura anuală medie de 10,3 C. Judeţul este sub influenţa maselor de aer din vest şi sud-vest care aduc aer cald şi uscat. Bazinul hidrografic al judeţului Gorj cuprinde raul Jiu (cursul mijlociu) care curge prin Pasul Lainici, până la conflunta cu râul Gilort, adunând apele pe o suprafaţă de 10469 kmp, jiul îşi măreşte debitul primând apele râurilor Tismana, Orlea, Bistriţa, Jaleş, Susita, Sadu, Amaradia, Cioiana. Alte râuri importante ale judeţului sunt: Gilort, Oltet şi Motru. Lacuri glaciare: Galcescu, Tauri, Slaveciu, Mija, Pasarea şi Godeanu.

Diversitatea geografică a teritoriului judeţului duce şi la o diversitate a resurselor minerale: : lignit în bazinele Motru (Horăşti, Roşiuţa, Lupoaia, Leurda, Ploştina) şi Rovinari (Cicani, Beterega , Gârla , Matasari, Roşia-Jiu, Rovinari, Urdari ş.a.) antracit (Schela), petrol (Ţicleni, Hurezani, Balţeni, Albeni, Scoarta, Bustuchin), gaze naturale (Ţicleni, Hurezani, Logresti, Bustuchin) , grafit (Baia de Fier, Polovragi), calcare (Suseni), marne (Bârseşti), dolomiţe (Tismana), argilă refractară (Schela, Viezuroiu), izvoare minerale (Săcelu), păduri (273.868 ha, 1994), pădurile care acopera 43,5% din suprafaţa judeţului asigură cantităţi mari de lemn şi adăpostesc un vânat diversificat şi bogat.

Populaţia

Evoluţia demografică

HARTA TURISTICĂ A JUDEŢULUI GORJ

Scurt Istoric

Situat în partea de sud – vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, judeţul Gorj a oferit condiţii favorabile de locuit şi de evoluţie comunităţilor omeneşti încă din cele mai vechi timpuri.

Astfel, primele urme ale vieţii umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului în Peştera Muierilor şi Peştera Pârcălabului (comuna Baia de Fier), Peştera Cioarei (sat Boroşteni, comuna Peştişani), Cartiu, ş.a., descoperiri care aparţin epocii paleolitice.

Din epoca neo-eneolitică, pentru aceeaşi zonă, sunt semnalate vestigii în localităţile Călugăreni (Padeş), Gornăcelu (Schela), Bengeşti- Ciocadia, Polovragi, Bâltişoara (Runcu), Socu (Bărbăteşti), Vârţ (Rovinari) etc.

O dată cu începutul mileniului al II-lea î.Hr., în Gorj, epoca bronzului este documentată prin descoperirile arheologice (aşezări şi necropole), din Băleşti, Vierşani (Jupâneşti), Ceplea (Plopşoru), Vârtopu (Ciuperceni), Grui (Muşeteşti), Drăguţeşti. Aceste comunităţi, îi reprezintă, din punct de vedere etno-lingvistic, pe traci, populaţie de origine indo-europeană.

Epoca fierului, este ilustrată prin investigaţiile arheologice efectuate în necropolele şi aşezările de la Alimpeşti, Teleşti - Drăgoieşti, Stoina, Polovragi, Socu-Bărbăteşti, Ţicleni, Căpreni, Toiaga (Stoina) ş.