Rețeaua hidrografică a Bistriței

Teritoriul judetului este brazdat de o retea hidrografica bine reprezentata a carei lungime totala însumeaza aproximativ 3.030 km si se axeaza pe câteva râuri principale (Somesul Mare, Sieu, Bistrita), cu obârsia în zone cu umiditate bogata, al caror regim este în slaba masura influentat de afluenti.

Afluentii principali ai râului Somesul Mare sunt: Aniesul, Cormaia, Rebra, Salauta, Ilisua, Valea Mare (afluenti de dreapta), Ilva cu Lesu, Sieul cu Budacul, Bistrita si Dipsa, precum si Melesul din Câmpia Transilvaniei (afluenti de stânga)

Afluentii Somesului Mare au un caracter permanent, exceptie facând râul Sieu, tronson izvor – Sieut, Dipsa, tronson izvor pâna la Chirales, Valea Lechinta, Melesul, pâna la Rusu de Jos.

Cauzele care duc la regim semipermanent sunt anii excesiv de secetosi, mai ales perioada iunie – septembrie, perioada cu precipitatii reduse în zona de câmpie, în combinatie cu o evaporare ridicata si cu epuizarea pânzei freatice subterane.

Densitatea retelei hidrografice cu regim permanent de curgere este de 0,6 km/km² valoare maxima.

Debitul de apa mediu multianual specific variaza pe teritoriul judetului între 25 l/s/km² la peste 1.600 m altitudine si 2,0 l/s/km² în zona coliniara din vest.

Pe întreg cuprinsul judetului, lacurile naturale sunt prezente doar în zona Muntilor Calimani si Rodnei si sunt de origine glaciara.

Singura amenajare care are resurse si functiuni privind asigurarea apei este Colibita (vezi figura 4 ). Amenajarea se gaseste în exploatarea Companiei Nationale „Apele Române” S.A., iar pe plan judetean la Sistemul de Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud.

Din amenajare se face alimentarea cu apa a localitatilor din aval, existând posibilitatea ca în sectiunea Bistrita sa se asigure un debit suplimentar de 3,8 mc/s.Acumularea Colibita are un volum de 75,12 milioane m³ la NNR – 797,45 m.

Lungimea lacului este de 7.400 m, iar latimea maxima de 1.100 m.

Acumularea Colibita este singura resursa de apa cu potential, fiind posibila alimentarea cu apa a localitatilor din câmpie printr-o amenajare corespunzatoare.

Alte lacuri care se afla pe teritoriul judetului sunt prezentate în cele ce urmeaza:

- lacul Lala Mare, este un lac glaciar situat în Muntii Rodnei;

- lacul Lala Mica, este un lac glaciar situat în Muntii Rodnei;

- lacul Cetatele Caianu Mare, în comuna Caianu Mic;

- lacul Brateni, în comuna Brateni;

- lacul Budurleni beneficiaza de amenajare piscicola si este situat în comuna Teaca;

- lacul Dani, în comuna Saratel;

- lacul lui Gondos, în orasul Nasaud.

Pentru judetul Bistrita-Nasaud, resursa subterana totala are volum de 1,60 m³/s, iar resursa de bilant are un debit de 0,16 m³/s (resursa de bilant este partea din resursa de apa subterana ce se încadreaza în limitele de potabilitate, conform STAS 1342/1991 si care poate fi exploatata).

Conditiile hidrogeologice existente (debite mici ale stratului acvifer) fac ca resursele de apa sa aiba un potential redus.

Principalele cursuri de ape din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt :

• Someşul Mare (119 km)- care are pe malul drept şase afluenţi mai însemnaţi : Izvorul Băilor sau Valea Vinului (14 km) , Anieş (20 km), Cormaia (21 km), ), Rebra (44 km), Salauta (44 km), Zagra i Ilisua (52 km) iar pe malul stâng are un singur afluent mai mare Ilva (51 km) ce vine din Carpaţi pe o linie aproape paralelă cu Someşul, pe care îl întâlneşte la Ilva Mică

• Bistriţa (67 km), Budacul şi Şieul ce izvorăsc din Munţii Călimani

• Dipsa (35 km) şi Meleşul din câmpia Transilvană

• afluenţii râului Mureş, respectiv Lechinţa de Mureş şi Pârâul de Câmpie