Riscul Hidrologic în Bazinul Hidrografic Crasna

Riscul hidrologic se referă la ansamblul de ameninţări asupra populaţiei, bunurilor acesteia şi mediului, datorate proceselor hidrice, exprimate calitativ şi cantitativ. În momentul de faţă există controverse cu privire la utilizarea termenului care ar defini fenomenele naturale ce produc pagube. După IDNDR (1992), riscul este definit prin numărul posibil de pierderi umane, persoane rănite, pagube produse proprietăţilor şi întreruperii de activităţi economice în timpul unei perioade de referinţă şi într-o regiune dată pentru un fenomen particular.

Zonele populate din cele mai vechi timpuri, în special văile râurilor, se caracterizează printr-un grad ridicat de vulnerabilitate faţă de riscul hidrologic.

În bazinul hidrografic Crasna ploile torenţiale creează condiţii favorabile pentru declanşarea riscurilor hidrologice. Odată ce volumul de apă depăşeşte capacitatea de transport a albiei minore atunci se formează fenomenele extreme, precum viiturile.

Teritoriul pe care îl drenează râul Crasna împreună cu afluenţii săi face parte din bazinul hidrografic al Bârladului, fiind situat în Podişul Moldovei, în partea estică a Podişului Bârladului, constituind limita cu bazinul hidrografic Prut, în subunitatea Podişul Central Moldovenesc.

Bazinul hidrografic are o formă alungită de la nord la sud şi se întinde pe o suprafaţă de 527 km2, ceea ce reprezintă 7,3% din suprafaţa bazinului hidrografic Bârlad, iar cursul de apă al râului Crasna are o lungime de 61 km, conform Atlasului Cadastrului Apelor din România, 1992.

Principalele bazine hidrografice cu care se învecinează bazinul hidrografic Crasna sunt: la nord, bazinul hidrografic Jijia (prin intermediul subbazinelor Covasna şi Bohotin) şi est bazinul hidrografic Prut, sud şi sud-est cu bazinele hidrografice Albeşti şi Idrici, iar la vest cu bazinul râului Vaslui.

Pentru a pune în evidenţă riscurile hidrologice în bazinul hidrografic Crasna, am analizat şirul de date de la staţiile hidrometrice din perioada 1976 – 2006.

Staţiile hidrometrice sunt amplasate şi înfiinţate, după cum urmează:

pe râul Crasna la: Vineţeşti (la 14.I.1961) şi

Mânjeşti (la 1.I.1981), iar

pe râul Lohan la: Curteni (la 1.VIII.1966).

Tabel 1. Staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic Crasna

şi caracteristicile bazinelor de recepţie

Nr.

crt. Râul Staţia

hidrometrică Distanţa

de la confluenţă

(km) Suprafaţa

bazinului hidrografic

(km2) Altitudinea medie

a bazinului hidrografic

(m)

1 Crasna Vineţeşti 15,4 298 227

2 Mânjeşti 7,0 401 216

3 Lohan Curteni 10,0 75 243

Figura 1. Poziţia geografică a bazinului hidrografic Crasna

În spaţiul hidrografic precizat, în anul 1977, pe râul Crasna, s-au finalizat lucrările la acumularea Mânjeşti, staţia hidrometrică fiind situată în aval de aceasta.

Rolul principal al acumulării este de atenuare a undelor de viitură, pe lângă funcţia piscicolă. În general, regimul hidrologic al acumulărilor antropice este condiţionat de regimul scurgerii naturale şi de manevrele de golire sau umplere impuse de condiţiile de proiectare.

Tabel 2. Caracteristicile principalelor lacuri din bazinul hidrografic Vaslui

Lacul Râul Suprafaţa la N.N.R.

(ha) Volum la N.N.R.

(mil. m3) Volum atenuare

(mil. m3) Volum total

(mil. m3)

Mânjeşti Crasna 326 10,03 12,62 38,78

Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad

Analiza provenienţei celor mai mari debite maxime anuale înregistrate conduce la concluzia că ploile au rolul hotărâtor în producerea lor, fie singure, fie însoţite de unele topiri de zăpezi. Ca urmare, în calculul debitelor maxime se porneşte de regulă de la şirurile de debite maxime anuale.

Debitele maxime anuale cele mai importante (Figura 2.) sunt înregistrate la staţia hidrometrică Vineţeşti: 31,2 m3/s în 1988, 25,8 m3/s în 1991, iar în 1999 debitul maxim multianual al perioadei 1976 – 2006, 43,6 m3/s.

La staţia hidrometrică Curteni, debitul maxim multianual al perioadei 1976 – 2006 este de 29,7 m3/s, în 1988. Debite însemnate s-au înregistrat şi în anii 1999 (15,2 m3/s) şi 2006 (28,0 m3/s).

În aval de acumularea Mânjeşti, debitele maxime anuale cele mai însemnate, în perioada 1981 – 2006, s-au înregistrat în 1984 (8,50 m3/s), 1988 (11,0 m3/s, debitul maxim multianual) şi 1999 (8,33 m3/s). Datorită situării acestei staţii hidrometrice în aval de acumulare, debitele măsurate şi înregistrate nu sunt relevante, motiv pentru care, atât debitele cât şi nivelurile acestei staţii hidrometrice nu vor face obiectul acestui subiect.