Riscul Seismic în România

Introducere

Statisticile consemneaza ca numai In ultimii 20 de ani, ca urmare a dezastrelor naturale si-au pierdut viata mai mult de 3.000.000 oameni In timp ce peste 800.000.000 persoane au fost ranite sau au ramas fara adapost si au produs un volum de pierderi materiale, de peste de 23 miliarde dolari. Din cele mai recente analize si studii facute asupra pierderilor produse de dezastrele naturale si antropice, rezulta ca dezastrele produse de cutremure ocupa primul loc. Cunoscutul filozof Seneca in cartea sa "Chestiuni naturale" mentioneaza: "Nici o primejdie nu este fara leac, de care sa nu ne putem feri, trasnetul n-a distrus niciodata popoare intregi, ciuma depopuleaza orasele, dar nu le distruge. Dar catastrofa cutremurelor de pamânt este cea mai intinsa, cea mai inevitabila, cea mai

neinduplecata, cea mai generala dintre toate primejdiile". Unul dintre cele mai mari cutremure cunoscute a fost cel din Chile, din 22 mai 1960, cu magnitudinea G-R egala cu circa 8,5-8,7.

Seismicitatea teritoriului Romaniei este reprezentata in primul rand de Zona Vrancea care

genereaza cutremurele subcrustale puternice, dar si de zonele Banat, Crisana, Maramures etc., unde se produc cutremure crustale de intensitate si frecvente mai reduse. In zonele seismice se afla peste 75% din populatia tarii, capitala Bucuresti, 60-75% din fondurile fixe, 45% din retelele vitale etc. Zona cea mai vulnerabila are circa 100.000 km2 si este expusa riscului seismic generat de zona Vrancea.

Lucrarea isi propune abordarea problemelor complexe ale evaluarii efectelor cutremurelor puternice si gestionarii integrate a situatiilor survenite In cazul producerii acestora, stiut fiind faptul ca unul din obiectivele primordiale ale protectiei civile este acela de a mobiliza si coordona eforturile depuse atat de factorii cu responsabilitati in domeniu cat si de cetateni. Dintre toate elementele expuse direct sau indirect efectelor unui cutremur, cele care produc cele mai multe pierderi de vieti omenesti si pagube materiale sunt evident constructiile. In conformitate cu precizarile din regulamentul de organizare si functionare a Sistemului National de Management pentru Situatii de Urgenta - SNMSU, Comitetul National pentru Situatii de Urgenta - CNSU, organizeaza,

coordoneaza si controleaza actiunile si masurile de prevenire, pregatire, protectie si interventie, pentru situatii de urgenta. Aceste misiuni sunt realizate cu ajutorul echipamentelor si softurilor de comunicatii si informatica. Un astfel de sistem de comanda - control, constituie infrastructura informationala a managementului situatiilor de urgenta, care reprezinta suportul logistic necesar culegerii, transmiterii, stocarii, prelucrarii si reprezentarii informatiilor in cadrul procesului de comanda si control pentru situatii de urgenta.

I. ELEMENTE GENERALE

Capitolul 1 Monitorizarea hazardului seismic in Romania

Hazardul seismic poate fi exprimat prin producerea asteptata sau numarul de cazuri de

producere asteptate (in sens probabilistic) a unor miscari seismice potential generatoare de pierderi de vieti omenesti si pagube materiale semnificative. Cele mai periculoase si mai raspandite sunt miscarile puternice ale pamantului, generatoare de forte de inertie care produc avarierea sau colapsul cladirilor si pierderi de vieti omenesti. Incendiul aparut ca urmare a cutremurului reprezinta un mare producator de pierderi de vieti

omenesti si distrugeri materiale.

Pe teritoriul Romaniei se manifesta hazardul seismic provenind din doua tipuri de surse

complet diferite. Prima si cea mai semnificativa este sursa de adancime intermediara subcrustala Vrancea, ale carei cutremure sunt generate la o adancime cuprinsa intre 50 si 200 km, cu magnitudini Gutenberg-Richter ce pot ajunge la 8, si pot provoca distrugeri majore pe o suprafata de peste 2/3 din teritoriul tarii, in care se afla situat si Bucurestiul. Al doilea tip de surse sunt cele crustale de suprafata (10-30 km), din Banat, Fagaras, Dobrogea si nordul Transilvaniei, care pot genera cutremure ce afecteaza in principal zona epicentrala, cu magnitudini de 5-7, sau chiar mai mari. Din statistici rezulta ca in intervalul de timp 984 ad - 2000, pe teritoriul Romaniei s-au produs un numar de 7022 de evenimente seismice naturale, cu magnitudinea de peste 5 grade G-R.

1.1. Hazardul seismic din zona Vrancea

Zona Vrancea reprezinta zona de contact dintre trei placi tectonice si genereaza fenomene de subductie asociate cu fracturi ale placilor la diferite adâncimi intermediare (60-200 km).

Conform cunostintelor actuale, zona seismogena vranceana produce in medie, pe secol, peste 95% din energia seismica eliberata pe teritoriul Romaniei. Este important de mentionat faptul ca seismele vrancene au fost sesizabile in Europa pe suprafete care au atins 2 milioane de kmp.

1.2. Hazardul seismic produs de surse crustale

In Banat se manifesta o activitate seismica destul de importanta, atat din punct de vedere al frecventei de producere, cat si din cel al energiilor seismice eliberate ale caror efecte macroseismice s-au manifestat destul de violent (prin pierderi de vieti umane si pagube materiale).

Pe langa aceste efecte, tara noastra este expusa riscului determinat si de existenta surselor

seismice aflate pe teritoriile statelor vecine. Se remarca In acest context cutremurul de magnitudine 7.2 produs in 1901 in zona Sabla - Kaliakra din partea din Dobrogea apartinand Bulgariei, situata in apropierea frontierei cu Romania.

1.3 Monitorizarea activitatii seismice

Desi miscarile seismice, au fost studiate aprofundat, prin studii de specialitate cu abordari

moderne, totusi inca nu s-au clarificat pe deplin aspectele legate de mecanismul sursei, recurenta evenimentelor, propagarea undelor intre sursa si amplasament, efectele locale in amplasamente.

Istoria instrumentarii seismice noteaza prima inregistrare a unui cutremur major Vrancean in 4 martie 1977 de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare In Constructii si Economia Constructiilor - INCERC. Principalele 3 retele seismice nationale ale Romaniei au fost create dupa cutremurul din 1977, incepand cu anii 1980-1982: reteaua INCERC, reteaua Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INCDFP) si reteaua Institutului de Studii Geologice si Geofizice.

La nivelul anului 2004 instrumentarea seismica din Romania avea in componenta peste

150 de instrumente din care peste 100 digitale.

Microzonarea in Bucuresti a intensitatii celor 2 evenimente seismice vrancene inregistrate in 1986 si 1990 a permis o serie de observatii relevante: partile de est si de sud ale orasului si chiar partea sa centrala unde sunt preponderente depozitele intermediare argiloase se caracterizeaza prin perioade de colt lungi Partea de nord a orasului unde sunt predominante depozitele nisipoase de Mostistea, se caracterizeaza prin perioade de colt mai scurte, izoliniile Tc pentru cele 2 evenimente seismice inregistrate in aceleasi statii, apar in 1986 cu valori de circa 1,5 ori mai mari decat in 1990, orientarea generala NE-SV a izoliniilor Tc este in principiu perpendiculara pe orientarea NV-SE a raurilor Colentina si Dambovita.

Armonizarea cu prescriptiile internationale se poate efectua doar imbinand conceptele

avansate ale acestora cu o cunoastere riguroasa a caracteristicilor specifice ale teritoriului Romaniei. In caz contrar, exista pericolul repetarii situatiei existente inainte de cutremurul de pamant de la 4 martie 1977, când mii de constructii au fost proiectate, in lipsa de date suficiente, pe baza unor spectre de calcul nereprezentative pentru conditiile din tara noastra.