România și Energia Verde

1. INTRODUCERE

Energia ce nu provine din combustibili fosili se numeşte energie alternativă şi de asemenea este energie regenerabilă. În marea majoritate ea provine din energia cinetică a vântului sau a mişcării apei sau din căldura soarelui. Energia cinetică din apă a fost folosită de acum 2000 de ani când oamenii construiau mori de apă de-a lungul râurilor. În zilele noastre, centralele hidroelectrice asigură 6% din energia folosită de oameni. Energia mareelor şi a valurilor este de asemenea folosită pentru a produce curent electric într-un mod ecologic. Energia eoliană a fost folosită în trecut pentru navigaţie şi morile de vânt, astăzi o putem folosi pentru a produce energie electrică. Energia solară poate şi ea să producă curent electric prin folosirea panourilor solare. Cantitatea de energie solară eliberată asupra planetei noastre într-un singur an este de 10 mii de ori mai mare decât are nevoie întreg pământul. Energia geotermală este energia extrasă de sub scoarţa terestră. Cu cât am săpa mai adânc în scoarţa terestră, temperatura eliberată de centrul pământului creşte şi poate fi colectată folosind apă şi transformată în curent electric.

"Energie verde" este un concept care se referă la surse de energie regenerabila si nepoluantă. Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce în mai disponibilă. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabila consumatorii pot sustine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei conventionale si vor creste independenta energetică. Mai mult, aceste tehnologii pot sa vină în ajutorul consumatorului prin reducerea facturilor pentru diferite utilităti (apă, încălzire) .

România dispune de un important potenţial exploatabil al resurselor regenerabile distribuite în diferite zone ale. Însă, în acest moment se produce foarte puţină energie „verde”, existând o nevoie importantă de investiţii în acest domeniu. Din fericire, România poate dezvolta sisteme de producție pe toate tipurile de surse regenerabile, în funcție de specificul fiecărei zone geografice din țară. În urma studiilor realizate la nivelul țării noastre, potențialul în domeniul producerii de energie verde este de 65% biomasă, 17% energie eoliană, 12 % energie solară, 4% microhidrocentrale și 2% voltaic și geotermal.

2. ENERGIA DIN APĂ ŞI ROLUL EI IN VIITOAREA PIAŢA ENERGETICĂ

Potenţialul hidro reprezintă o alternativă durabilă de dezvoltare a sectorului energetic din România, ţinând cont de resursele limitate de materii prime energetice ale ţării noastre, precum şi de nevoia de a obţine energie ieftină şi care să nu producă gaze cu efect de seră . Pe măsură ce ponderea energiei din combustibili fosili va scădea, noile proiecte hidroenergetice ar putea ajunge la o capacitate instalată de 1.400 MW până în 2035.

Cele mai recente estimări arată că potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil al României este de aproximativ 32.000 GWh/an. Potrivit proiectului de Strategie Energetică a României pentru perioada 2011-2035 , autorităţile vor continua programul de realizare de centrale hidroelectrice cu punerea în funcţiune a circa 1.400 MW până în 2035. Astfel, va fi amenajat potenţialul hidroenergetic naţional în proporţie de 59% în 2020 şi de 67% în 2035.

Centralele hidroelectrice, inclusiv microhidrocentralele, sunt considerate în prezent cele mai convenabile surse regenerabile şi tehnologii de producere a energiei electrice, ţinând cont de costurile de utilizare şi volumul de resurse. În acelaşi clasament, sunt urmate de turbinele eoliene şi de centralele cu cogenerare care utilizează biomasa. Cu toate că este considerată o resursă inepuizabilă şi sigură, hidroenergia prezintă provocări precum: tendinţa de schimbare a caracteristicilor climatice şi instabilitatea regimului hidrologic.

Beneficiile aduse de hidroenergie sunt incontestabile. Dar, deşi apa folosită pentru obţinerea energiei este gratuită, inepuizabilă şi nu produce deşeuri, energia obţinută în marile centrale hidro nu este pe deplin verde. Ea afectează mediul în special în etapa construcţiei centralelor, care necesită baraje ce perturbă circuitul natural al râurilor şi ecosistemele. Consecinţele cele mai importante sunt legate de efectele îndiguirilor şi scăderea nivelului apei, modificarea debitului, precum şi construcţia de drumuri şi linii electrice.