Silvicultura în Județul Neamț

I.STRUCTURA FONDULUI FORESTIER

I.1Vegetatia

Judetul Neamt ocupa un teritoriu asezat in jumatatea de est a tarii, incluzand o parte din Carpatii Orientali,Subcarpatii Moldovenesti si Podisul Central Moldovenesc.

Valea mijlocie a Bistritei, strabate in diagonal teritoriul judetului ,intrand prin nord-vest,pe la Borca si iesind prin sud-est in zona de contact a subcarpatilor cu podisul moldovenesc.Peste doua treimi din suprafata judetului intra spatial bazinului hidrografic al Bistritei,importanta artera intramontana din Carpatii Orientali.

Pe teritoriul judetului neamt pricipala zona de vegetatie apartine etajului forestier.Pe suprafete mici,in masivele ceahlau,budacu si pe unele goluri montane din muntii Tarcau si Stanisoara este o vegetatie de tip subalpin,iar in extremitatea estica a judetului patrund elemente ale silvostepei.

Etajul alpin Are o intindere redusa si este reprezentat prin subetajul subalpine, care poate fi identificat in ceahlau ,budacu si bivolu deasupra cotei de 1400-1500 m.Aici se intalnesc plante cu character xerofil caracteristice subetajului alpin ce coboara pana la altitudinea Ocolasului Mic.Se remarca in primul rand lichenii si muschii.Reprezentativa este si vegetatia de arbusti dintre care mentionam tufisurile de jnepeni,merisor si afin.O mare raspandire o au speciile ierboase si in special gramineele cu Frunze inguste:paius,teposica.Nu lipsesc nici gramineele cu Frunze mari precum firuta.

Etajul molidului are o extindere maxima in partea de vest a judetului,in muntii haghimas,ceahlau,tarcau si budacu.De asemenea, o prezenta masiva a molidului se observa in bazinele superioare ale raurilor farcasa,sabasa,largu etc.In afara de molid in acest etaj mai apar paltinul de munte,mesteacanul,bradul.Dintre arbusti se intalnesc mai des pinus Montana.Sunt insa intinse suprafete.Asociatiile de vegetatie ierboasa din cadrul padurilor de molid sunt putine din intunecimii lor.Sunt insa intinse suprafete de pajisti secundare aparute pe locul padurilor de molid ca de exemplu in masivul Bivolu-Halauca.

Etajul padurilor de foaiase.Subetajul padurilor amestecate de rasinoase si fag ocupa cea mai mare suprafata din judet.Limita superioara a acestui subetaj ajunge in Muntii Tarcau la 1500 m,iar limita inferioara coboara spre regiunea subcarpatica sub 500 m,asa cum se constata in bazinele raurilor Cracau si Ozana.

In cadrul acestui subetaj apar frecvent si suprafete acoperite de paduri pure (fagete, molidisuri, bradete),care nu dispun insa totdeauna de o etajare normal.De exemplu fagetele urca intotdeauna mai sus ca rasinoasele care raman de-a lungul vailor.Situatia apparent anormala are la baza fie o cauza de ordin climatic,si anumite fenomen de inversiune termica.Gruparile forestiere omogene sunt legate uneori de natura substratului.Astfel,in bazinele Cuejdiu,Pangaracior,Cracau se observa ca fagetele pure se dezvolta pe versantii cu groase depresiuni deluviale.

In subetajul padurilor amestecate se intalnesc si alte specii de arbori , cum sunt:ulmul de munte,frasinul,paltimul de camp,plopul tremurator,etc.

Un loc aparte in acest subetaj il ocupa plantatia de pin din bazinul Bistritei,plantatii executate cu ocazia amenajarii hidrotehnice a acestui rau.Covorul vegetal din acest subetaj este mai bogat in specii in comparative cu etajul molidului.Pajistile ocupa suprafete intinse,fiind bogate mai ales in specii de graminee.

Subetajul fagului este characteristic regiunii de pe deal.Din cauza unor conditii naturale specific,fagetele de pe flancul estic al Carpatilor Orientali nu se constituie intr-un subetaj specific.

In alcatuirea padurilor de fag se mai intalnesc si alte specii de foioase cum sunt: stejarul, carpenul, jugastrul, etc.Arboretul este slab reprezentat de fagetele pure,iar in stratul ierbos se intalesc elemente commune si subetajului padurilor amestecate,ala care se mai adauga:vinarita,leurda,laptele ursului,macrisul iepuresc.

Pajistile din acest subetaj sunt foarte bogate in graminee ceea ce le da o mare valoare economica Cele mai intinse suprafete cu pajisti sunt in regiunea subcarpatilor

Subetajul padurilor amestecate de fag cu gorun , este cel mai bine reprezentat pe latura interna a depresiunilor subcarpatice , unde aceasta vine in contact cu padurile amestecate de fag si rasinoase De multe ori padurile de fag cu gorun iau forma “sleaurilor de deal “ , in care speciile dominante mai cuprind : carpenul , teiul , paltinul , jugastrul , frasinul Cea mai mare parte a padurilor din acest subetaj a fost defrisata ele fiind inlocuite cu pajisti secundare si culture agricole

Subetajul gorunului ocupa aproape 80 % din suprafata regiunii extracarpatice Cu toate acestea , padurile de gorun care sa se constituie in massive forestiere sunt rare Masive forestiere mai importante se gasesc pe latura depresiunilor subcarpatica si in bazinul superior al Barladului In rest o mare raspandire o au sleaurile de deal in care alaturi de gorun se gasesc : stejarul pedunculat ,cerul , jugastrul , frasinul arboretul este mai bine dezvoltat , cuprinzand paducelul, sangerul , macesul , Stratul erbaceu este mai bogat in specii in comparative cu subetajele superioare , dintre speciile caracteristice amintim: margica , obsiga , golomatul , etc.

Luncile sunt dezvoltate pe suprafete apreciabile in lungul marilor rauri ( Siret, Moldova si Bistrita ) , dar sip e unii din afluentii mai importanti ai acestora ( Cracau, Ozana ) In cadrul luncilor este dominanta vegetatia ierboasa reprezentata prin diterite speciide rogoz iarba