Sistem complex - orașul - studiu de caz - Municipiul Iași

I. Introducere

Orasele lumii se dezvolta intr-un ritm accelerat in fiecare zi. Practic, oamenii construiesc si imbunatatesc infrastructura oraselor in fiecare moment. Marile orase ale lumii au ajuns sa aiba suprafete care sa cuprinda in totalitate un stat de mici dimensiuni. Aceasta duce la dezvoltarea sistemelor si introducerea de noi sisteme.

Ce se intampla in acest moment cu biodiversitatea Terrei si care vor fi efectele asupra oamenilor? Raspunsul formeaza un suprasistem complex.

Traim intro lume in curs de urbanizare. Un prim motiv ar fi acela de crestere a polualatiei , in acelasi timp tendinta demografica predominanta duce catre urbanizare. Cele 150 de milioane de locuitori ai tuturor oraselor in 1990 au crescut la 2, 9 miliarde in 2000, o multiplicare de 19 ori. Umanitatea a devenit o „specie urbana” (Urban polupation in 1990 cited in Mario Polese, „Urbanization and Development express, no.4, 1997 ”United Nations) in 2007, anul in care peste 50% din populatia globului a ajuns sa traiasca in orase. Iar, pana in anul 2030, 60% dintre oameni se vor muta in orase incluzand aici si pe aceia care vor migra de la sate in asezarile urbane.

Orasele sunt nenaturale, ele modifica ecosistemul prin infrastructra ei si apoi prin intinderea si modernizarea ei. Ele implica o concentrare a hranei, apei, energiei si materialelor, pe care natura nu le poate asigura.

II. Ierarhizarea- Modelul holarhic

In aceasta shema observam un model holarhic foarte explicit care pleaca de la nivelul unional si ajunge la cel intraurban.

Nivelul 1- Unional- La acest nivel se formeaza un suprasistem format din mai multe sisteme urbane.

Nivelul 2- Transfrontalier- In acest nivel se deosebesc limitele sistemului la nivel national. In cuprinsul acestui sistem se intensifica cooperarea interregionala si trasfrontaliera, prin realizarea unui spatiu coerent de dezvoltare economica, stiintifica, sociala si culturala. Creeaza o apropiere culturala sau de reconstructie a unur ansamble de acest tip, si cat si o dezvoltare a unor nuclee de dezvoltare economica in scopul realizarii unui echilibru intre centru si periferie si intr-o faza mai avansata a unur sistee teritoriale functionale.

Nivelul 3- National- Acest nivel este format din totalitatea sistemelor urbane. După 1990, numărul oraşelor a ajuns la 315 ( ultimele declarate Otopeni-IL, Murgeni-VS), din care 94 de municipii

-dezvoltarea oraselor s-a realizat prin: extinderea teritoriala a oraselor, prin includerea unor asezari rurale în limitele administrative ale oraselor, prin declararea unor asezari rurale ca orase

-în prezent, pe fondul fenomenului „revărsării urbane”, nu mai există nici un spaţiu care să nu graviteze într-o anumita masura in jurul unui centru urban, fapt ce a determinat:

• intensificarea navetismului

• specializarea agriculturii agricultura preoraseneasca

• mai bună organizare a infrastructurii de transport

• transferul caracteristicilor urbane în zonele limitrofe rurale rururbanizarea

-orasele romanesti prezintă următoarele caracteristici: sunt dezvoltate pe orizontală, au densitati reduse ale construcţiilor, predomina locuintele individuale cu 1-2 nivele, spatiile verzi recreative, oglinzile de apa, spatiile utilizate agricol au ponderi relativ mari.

Nivelul 4- Regional – In aceasta situatie, sistemele urbane sunt organizate la nivel regional, unde orasele au fost repartizate inca din evul mediu, dupa anumite criterii: pozitia geografica, economica, administrativa, importanta ei in cadrul tarii, importanta istorica si culturala.