Soluri - Strâmtura Mitoc

I.1 Ranguri taxonomice de nivel superior

I.1.a Clasa de sol: Protisoluri

I.1.b Tipul de sol: Aluviosol (AS)

I.1.c Subtipul de sol: molic-salinic (mo-sc)

Formula unitatii de rang superior este: ASmo-sc

I.2 Ranguri taxonomice de nivel inferior

I.2.a Varietatea

X01, X21 G3 S2 K5

X01, X21 – cu sol ingropat la adancime mica, cu gleizare relicta

G3 – gleizat moderat

S2 – salinizat slab (cu salinizare moderata intre 50-100 m)

K5 – puternic decarbonatat (baticalcaric)

I.2.b Specia texturala

In cazul acestui profil continutul de schelet este 0, motiv pentru care formula

pentru specia texturala devine TT/AL.

TT – lut argilos mediu

AL – argila lutoasa

I.2.c Familia de sol

Tft/AB

Tft – depozite fluviatile mijlociu fine (proluviale si fluviolacustre)

AB – pe roci bistratificate de natura aluviala.

4

I.2.d Varianta de sol

Aq

A – arabil

q – cu apa freatica de adancime mai mica de 1-2m, ridicata in urma introducerii

irigatiei (secundar acvic)

I.3 Formula si denumirea unitatii taxonomice de sol

I.3.a Formula unitatii taxonomice de sol

ASmo-sc - X01, X21 G3 S2 K5 - TT/AL - Tft/AB - Aq

I.3.b Denumirea unitatii taxonomice de sol

Aluvisol molic, salinic, cu sol ingropat la adancime mica, cu gleizare relicta,

gleizat moderat, salinizat slab (cu salinizare moderata intre 50 si 100m), puternic

decarbonatat (baticalcaric), luto-argilos/argilo-lutos, pe depozite fluviale

carbonatice, mijlociu fine/roci bistratificate de natura aluviala, arabil, cu apa

freatica la adancime mica in urma irigatiilor

II. RESTRICTII FUNCTIONALE SI RISCURI

PEDOLOGICE ASOCIATE

II.1 Restrictii functionale si riscuri induse de excesul de

umiditate

Din punct de vedere pedogenetic, soluri cu exces de umiditate sunt

considerate acelea în profilul cãrora apar cu intensitate diferitã, caracterele de

hidromorfism datorate proceselor de reducere sau oxido-reducere: gleizare,

pseudogleizare, amfigleizare.

5

Aluviosolul de la profilul nr. 3 prezinta un sol ingropat la adancime mica, cu

gleizare relicta, gleizat moderat. Excesul de umiditate, de natura freatica, este responsabil

de producerea procesului de gleizare. In profilul de sol orizonturile gleice apar la

adancimi mici (~ 40m). Datorita irigatiilor, apa freatica apare chiar si la adancimi de

cativa metri. Prezenta orizonturilor Go (oxido-reducere) asociate unor orizonturi

diagnostice principale ( C, Am, A ) in profilul solului studiat, ne indica faptul ca procesele

de reducere sunt dublate de cele de oxidare. Gradul de gelizare G3 induce proprietati

nefavorabile la nivelul solului, indeosebi de natura fizica, hidro-fizica si fizico-mecanica

iar uneori chiar si fizico-chimica de intensitate medie. Lipsa aerisirii solului datorita

umiditatii, împiedica activitatea microorganismelor aerobe care asigurã descompunerea

materiei organice în compusi simpli, solubili în apã, asimilabili de cãtre plante. Reactiile

de reducere exercitã o influentã nefavorabilã asupra compusilor de fosfor si sulf care sunt

trecuti în compusi neasimilabili. În aceste conditii, elementele nutritive rãmân imobilizate

sub formã de compusi organici insolubili în apã, adãugându-se si aparitia unor compusi

toxici.

Excesul de umiditate predispune solurile la înghet pe adâncimi mai mari, în

special în iernile fãrã zãpadã si în cazul îngheturilor târzii de primavarã, schimbul de gaze

între sol si atmosferã realizându-se greoi, deoarece apa în exces nu permite înlocuirea

dioxidului de carbon eliminat de organisme, cu oxigenul atmosferic. Structura solului

este si ea afectatã, deoarece sunt dizolvati liantii care unesc particulele de sol în agregate

structurale, solul devenind masiv.