Spatii Montane Rurale si Agroturismul in Carpatii Orientali - Studiu de Caz pe Judetele Suceava, Neamt, Bacau si Vrancea

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Spatii Montane Rurale si Agroturismul in Carpatii Orientali - Studiu de Caz pe Judetele Suceava, Neamt, Bacau si Vrancea.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 89 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Asist. Univ. Drd. Alexandru Rusu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

Introducere 5
Capitolul I Metodologia cercetării 7
Capitolul II Spaţii montane rurale 10
II.1 Definirea conceptului de spaţiu geografic 10
II.2 De la spaţiul geografic conceptual spre spaţii rurale 11
II.2.1 Scurtă introducere 11
II.2.2 Spaţiul rural – definire şi caracteristici 11
II.2.3 Funcţiile spaţiului rural 13
II.2.4 Satul – componentă principală a spaţiului rural 15
II.2.5 Infrastructura fizică şi socială a spaţiului rural 16
II.3 Spre spaţii montane rurale 17
Capitolul III – Conceptul, funcţiile şi obiectivele agroturismului 19
III.1 Conceptul de turism 19
III.2 Conceptul de turism rural şi agroturism 20
III.2.1 Interferenţe între agroturism şi turismul rural 22
III.3 Funcţiile şi obiectivele agroturismului 24
Capitolul IV Turismul rural şi agroturismul în România 25
IV.1 Scurt istoric al turismului rural şi agroturismului în România 25
IV.2 Asociaţii şi organizaţii specializate în dezvoltarea turismului rural. ANTREC 26
IV.3 Structuri de primire din domeniul agroturismului 27
Capitolul V Potenţialul agroturistic din jumătatea estică a Carpaţilor Orientali 30
V.1 Noţiunea de potenţial agroturistic 30
V.2 Potenţialul turistic natural 31
V.3 Patrimoniul turistic ce aparţine civilizaţiei şi culturii rurale 32
Capitolul VI Agroturismul din zona montană a judeţelor Suceava, Neamţ, Bacău
şi Vrancea. Trecut şi viitor 34
VI.1 Situaţia agroturismului la începutul anilor 90 34
VI.2 Conceptualizarea evoluţiei turismului în cele patru judeţe începând cu anii 90
38
VI.2.1 O scurtă introducere în conceptul de difuzie spaţială 38
VI.2.2 Condiţii care stau la baza procesului de difuzie spaţială 39
VI.2.3 Etapele difuziei spaţiale 39
VI.3 Realitatea anului 1992 40
VI.4 Nivelul de dezvoltare al turismului reflectat în amploarea difuziei spaţiale ce cuprinde perioada 1993 -2003 43
VI.4.1 Realitatea şi tendinţele pe care le înscrie anul 1995 48
VI.4.2 Realitatea şi tendinţele anului 2000 50
VI.4.3 Tendinţele pe care le transpune anul 2005 53
VI.5 Amploarea difuziei spaţiale a firmelor cu domeniu de activitate în turism în anul 2006 55
VI.6 Actualitatea turismului şi agroturismului reflectată de anul 2007 57
VI.6.1 Arealele încurajate de ANTREC în 2007 60
Capitolul VII Comuna PUTNA – studiu de caz 62
VII.1 Date generale de prezentare a comunei Putna 62
VII.2 Potenţialul agroturistic al comunei 63
VII.3 Infrastructura comunei Putn 65
VII.4 Spaţiile de cazare care valorifică potenţialul turistic al comunei Putna 66
VII.5 Pensiunea Muşatinii – unică în spaţiul comunei Putna. Studiu de caz 71
VII.5.1 Localizarea pensiunii 71
VII.5.2 Ambientul unic oferit de interior 71
VII.5.3 Pensiune cu nume predestinat 73
VII.5.4 Câteva aspecte economice ale pensiunii 73
Concluzii 75
Bibliografie 77
Anexe 80

Extras din document

Introducere

Spaţiile montane rurale româneşti sunt mult mai defavorizate decât restul spaţiilor de pe teritoriul ţării din punct de vedere al posibilităţii practicării activităţilor agricole şi totodată oferă premisele optime de reorientare spre alte activităţi complementare celei de bază - agricultura. Această viziune duală a spaţiilor montane a reprezentat motivaţia principală de a aborda tema fenomenului turistic( agroturistic), văzut ca o bună alternativă de revitalizare socio-economică a acestor spaţii.

Aflată într-o perioadă exrem de bulversată a evoluţiei sale istorice, România caută o modalitate de revigorare economică. În această privinţă turismul poate constitui colacul de salvare al revitalizării spaţiului românesc datorită funcţiilor sale care pot constitui o sursă de creştere a veniturilor locale datorită serviciilor complexe pe care le atrag( cazare, alimentaţie, comerţ cu amănuntul etc). Se poate lua drept exemplu reuşita unor ţări dezvoltate din vestul Europei( Franţa, Austria, Elveţia etc) ce au transformat turismul într-o ramură economică de mare eficienţă. Aici turismul rural asigură între 30-50% din venitul gospodăriilor rurale din zona montană.

Şi ce este agroturismul? Agroturismul este o formă particulară de turism, mai complexă ce cuprinde pe lângă activitatea turistică propriu-zisă( cazare, pensiune, prestarea de servicii, sport, distracţii etc) şi activitatea agricolă practicată de gazde( activităţi productive şi de prelucrare a produselor agricole şi de comercializare a acestora).

Civilizaţia satului românesc, prin toate componentele ei etnografice( valori arhitecturale populare, meşteşuguri tradiţionale, folclor şi obiceiuri ancestrale, sărbători populare etc) alături de frumuseţea peisajului montan românesc( existenţa unor vaste suprafeţe acoperite cu păduri şi pajişti naturale cu o bogată faună şi floră), reprezintă o sursă bogată de atracţii turistice ce pot fi puse în valoare prin intermediul agroturismului. Necesitatea dezvoltării economico-socială a spaţiilor rurale, îndeosebi a celor montane impune implementarea unor activiţăţi agroturistice organizate şi capabile să resurciteze zona în care apar.

Am încercat realizarea unui studiu comparativ la nivelul jumătăţii estice a Carpaţilor Orientali în ceea ce priveşte nivelul de organizare şi dezvoltare a spaţiilor montane rurale din perspectiva activităţilor determinate de turismul rural. Pentru surprinderea tendinţelor şi a vitezei de implementare a activităţilor turistice am laut sub observaţie perioada anilor 1991 -2007 suficient de reprezentativă pentru acest demers ştiinţific.

Astfel lucrarea „ Spaţii montane rurale şi agroturismul în Carpaţii Orientali – studiu de caz pe judeţele Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea” îşi propune să conceptualizeze tendinţele de evoluţie ale turismului rural din zona montană a spaţiului carpatic românesc punând accent deopotrivă pe actualul stadiu de dezvoltare al agroturismului cât şi pe schimbarea radicală a imaginii spaţiilor rurale care au fost cuprinse de acest fenomen.

Capitolul I

Metodologia cercetării

În realizarea lucrării de faţă, un rol important l-a jucat documentarea în vederea efectuării unei baze de date care încearcă să surprindă evoluţia fenomenului turistic pe teritoriul judeţelor Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea în perioada 1991 – 2007. Cea mai mare parte a datelor au fost prelevate cu ajutorul internetului, de pe site-uri oficiale, care prezintă avantajul informaţiilor de actualitate. Am căutat să urmărim tendinţele de dezvoltare pe care agroturismul, – această activitate economică aducătoare de venituri suplimentare populaţiei locale, le-a schiţat începând din perioada imediat postdecembristă şi până în prezent.

Astfel am cuantificat numărul firmelor cu domeniu de activitate în turism înregistrate pe site-ul www.listafirme.ro în funcţie de anul în care au fost înfiinţate. Imaginea de mai jos surprinde modalitatea de obţinere a numelor firmelor din fiecare localitate a judeţelor care au

Figura 1 Obţinerea firmelor cu domeniu de activitate în turism

prezentat interes pe ani de pariţie prin selectarea din fereastra filtrare anul minim şi cel maxim al înfiinţării firmelor. După epuizarea tuturor anilor din perioada pe care am ales să o punem în evidenţă am prelucrat informaţia într-un fişier Excel.

Fisiere in arhiva (1):

  • Spatii Montane Rurale si Agroturismul in Carpatii Orientali - Studiu de Caz pe Judetele Suceava, Neamt, Bacau si Vrancea.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”, IAŞI Facultatea de Geografie şi Geologie Specializarea Geografia Turismului