Spatiul Turistic in Judetul Neamt

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Spatiul Turistic in Judetul Neamt.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 27 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Liliana Mogoş

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Geografie, Turism

Cuprins

Capitolul 1. Date cu caracter general
1.1. Încadrarea in teritoriu-zonificarea
1.2. Poziţia şi rolul specific al spaţiului ales
1.3. Spaţiul analizat –delimitare
1.3.1. Cadrul natural:geologia;relieful;clima;reţeau hidrografică,solul;vegetaţia şi fauna
1.3.2. Caracteristici ale spaţiului ales: clasificare,tipuri de spaţii;factori de restictivitate/favorabilitate a dezvoltării spaţiului, tipuri de amenajări aplicate spaţiului analizat;elemente componente ale spaţiului şi structura acestuia
Capitolul 2. Potenţialul economic al zonei/spaţiului analizat
2.1. Tipuri de resurse specifice
2.2. Evidenţierea factorilor de dezvoltare:(ex:potenţialul turistic-obiective turistice;potenţialul agricol)
2.2.1. Populaţia şi reţeaua de localităţi
2.2.2. Infrastructura spaţiului ales
2.2.2.1. Echiparea tehnică de căi de comunicaţie(rutiere,căi ferate,aeriene)
2.2.2.2. Reţele edilitare(alimentarea cu apă şi canalizarea,alimentarea cu energie electrică,termică,gaze naturale,telecomunicaţii)
2.2.2.4. Infrastructura de învăţământ şi sănătate
2.2.2.3. Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului
a. identificarea surselor de poluare
b. Eliminarea deşeurilor
c. Protecţia factorilor de mediu:aer,apă,sol.
d. salubritatea
Analiza SWOT.
Capitolul 3:Propuneri de relansare economică a spaţiului analizat
Concluzii
Bibliografie

Extras din document

Capitolul 1

1.1.Încadrarea în teritoriu-zonificarea

Judeţul Neamţ se află în nord-estul României şi se încadrează, din punct de vedere geografic, între 460 40' şi 470 20' latitudine nordică şi 250 43' şi 270 15' longitudine estică.

Judeţul Neamţ a fost înfiinţat în actualele limite administrative prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României

Poziţia geografică, varietatea condiţiilor naturale, prezenţa în judeţ a unor aşezăminte culturale şi naţionale de o deosebită importanţă, numărul mare de monumente istorice, de arhitectură şi ale naturii, numărul mare de mănăstiri precum şi ospitalitatea oamenilor de pe aceste meleaguri, au determinat creşterea cererii turistice în decursul timpului.

Judeţul Neamţ are următorii vecini: la nord Suceava, la vest Harghita, la sud Bacău, la est Iaşi şi Vaslui .

Poziţia geografică a judeţului Neamţ

Tabel 1

Punctul cardinal Punctul extrem Vecini Lungimea hotarelor

comuna satul

Nord Brusturi-Dăgăneşti Oţăşti Suceava 102

Sud Cândeşti Pădureni Bacău 166

Est Stăniţa Vega Iaşi 125

Oniceni Pustieta Vaslui 17

Vest Borca Lunca Harghita 133

Suprafaţa judeţului Neamţ este de 5896 km,ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriu României.

-253.896 ha(43.06%)păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

-283.368 ha(48,1%)terenuri cu folosinţă agricolă

-10.380 ha(1,8%)cursuri de apă şi lacuri

-7.925 ha(1,3%)drumuri

-11.402 ha(1,9%)construcţii

-15.409 ha(2,6%)terenuri nefolosite sau cu alte categorii de folosinţă

Ţinutul apare menţionat sub numele de Neamţ într-un document semnat de Alexandru cel Bun în anul 1403.

Ceahlău, este locul ideal de sejur pentru orice amator de recreere. Se află la distanţe de cca. 350 km de Bucureşti, cca. 325 km de Cluj Napoca, 620 km de Timişoara sau cca. 480 km de Constanţa, Judeţul Neamţ permite practicarea turismului în condiţii optime în tot cursul anului. deoarece dispune de drumuri modernizate, de o reţea bogată de hoteluri, hanuri şi popasuri turistice.

Judeţul Neamţ este înfrăţit din 1991 cu regiunea Champagne - Ardenne, fiind primul judeţ care a realizat acest lucru cu o regiune occidentală. Numeroase comune s-au înfrăţit cu localităţi din Franţa sau Belgia. Există relaţii de colaborare cu Germania, Elveţia, Olanda, Italia sau Danemarca.

1.2.Poziţia si rolu specific al judeţului Piatra Neamt.

Piatra Neamț este un municipiu situat pe valea Bistriței în nord-estul României. Orașul de 125.842 de locuitori în 1992, 104.914 locuitori în 2002, este reședința județului Neamț. Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al județului după municipiul Roman. Orașul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă după 2005, fiind declarat și reședința Regiunii de dezvoltare nord-est.

1.3.Spaţiul analizat -delimitare

Judeţul Neamţ însumează 421 localităţi:

- două municipii: Piatra Neamţ, Roman

- trei oraşe: Bicaz, Roznov, Târgu Neamţ

- 76 de comune

- 346 de sate

Reşedinţa judeţului Neamţ este Municipiul Piatra Neamţ.

Piatra Neamţ este întâlnit şi sub următoarele denumiri: Piatra lui Crăciun, Târgul Pietrei (sau Piatra), Piatra-Neamţ (din 1864). şi sub numele de "Perla Moldovei". Documentar, aşezarea a fost consemnată între anii 1387 – 1392. În anul 1431 zona a apărut sub numele de Piatra .

Ziua municipiului se serbează la 24 iunie.

1.3.1. Cadrul natural:geologia;relieful;clima;reţeaua hidrografică;solul;vegetaţia şi fauna

Relieful.

Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se suprapune parţial, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc. De la vest la est relieful coboară în trepte de la munte la dealurile subcarpatice, care se pierd în valea largă cu caracter de culoar a Siretului .

Unităţi de relief predominante în judeţul Neamţ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). Unitatea subcarpatică, este reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti . şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc.. O frumoasă extensiune o au dealurile subcarpatice, fiind marcate de culmi (Dealul Pleşului) ce ating peste 900 m înălţime şi care flanchează depresiuni de tip subcarpatice, alungite nord sud Prezenţa calcarelor se înscrie prin ansamblul de forme carstice ale Cheilor Bicazului. Culoarul Siretului se lărgeşte prin terase bine dezvoltate în special în preajma confluenţei cu râul Moldova. În zona municipiului Roman întâlnim un mic sector din Podişul Moldovenesc.

Ceahlău, considerat în vechime ”muntele sfânt”, domină întregul ţinut al Moldovei. De pe piscurile sale înalte pot fi admirate cascada Duruitoarea şi formaţiunile geologice Toaca şi Dochia . Ceahlăul tronează în mijlocul Carpaţilor Răsăriteni. Este delimitat de munţii din jur prin văi largi:la nord valea Bistricioarei,spre nord-est,Valea Bistriţei şi lacul de acumulare Izvorul Muntelui-Bicaz,valea Bicazului face hotarul spre sud-est,către vest,Valea Bistra şi Valea Pintecului.

Ceahlău este cel mai impunător din ansamblul muntos al Carpaţilor Orientali(Dacici , cum li se spunes odinioară),fiind situat în partea centrală a acestora,mai precis la intersecţia paralelei de 470 N cu meridianul 260E.Zona cea mai înaltă a muntelui este reprezentată de un platou central,cu o lăţime de 1 km şi o lungime de 6 km, dispus pe centură de abrupturi cu înălţimi de 300-500 m.

Culmea centrală a masivului este dominată de câteva vârfuri:Ocolaşul Mare(1907m),Toaca(1904m),Panagia(1845m),Bâtca(1845m),Lespezi(1802).Din depărtare,silueta vârfului Toaca şi Panaghia seamănă cu acoperişul unei biserici cu tun.

Neîndoielnic,din întreg lanţul Carpaţilor Orientali,masivul Ceahlău este cel mai impresionant,atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit,cât şi prin aspectul său impunător.Toate astea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară,dar şi din străinătate.Prezenţă vie în folclorul local,încojurat de o aureolă magico-mitologică,imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor plastici,ca de altfel întreg ţinutul Neamţului.

La punctul de întâlnire dintre Neamţ cu Harghita,întâlnim un spaţiu magnific Cheile Bicazului,chei în Carpaţii Orientali,pe valea râului Bicaz,făcând legătura între Transilvania şi Moldova,care sunt străbătute de o şosea serpentină.Se află doar la 3 km.de staţiune.Pe parcurs se pot admira’’Piatra Altarului’’un masiv stâncos de 1120 m altitudine,impresionant prin verticalitatea sa, al cărui vârf este ţinta alpiniştilor.

Unitatea subcarpatică, situată la est de aria montană, cuprinde, pe teritoriul judeţului,depresiunile Neamţ,Cracău-Bistriţa şi o parte din depresiunile Tazlău.

Subcarpaţii Moldovei, cu o suprafaţă de 5000 km2, constituie o fâşie marginală a Carpaţilor Orientali şi se întind între Valea Moldovei şi Valea Trotuşului, pe o distanţă de 160 km.Caracteristica generală a reliefului este dată de un singur rând de depresiuni submontane mari,închise spre exterior de înălţimi cu structură cutată sau cu caracter piemontan.

Oraşul Piatra- Neamţ (altitudine 310 m) este situat la extremitatea de nord a depresiunii Cracău –Bistriţa, fiind străjuit de culmile Munţilor Goşmanului şi Stânişoarei.

Oraşul Piatra-Neamţ este dominat de înălţimile Cozla(650 m alt.),Cârloman(617m alt.), Cernegura (851 m alt.) şi Pietricica(532m alt.).

Oraşul Târgul- Neamţ este situat în cea mai nordică depresiune subcarpatică,numită şi depresiunea Ozana-Topolniţa (G.Davidescu,1969),după râurile care o drenează,cunoscută şi sub numele de Depresiunea Neamţului (M.David,1932)sau Depresiunea Neamţului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Spatiul Turistic in Judetul Neamt.docx

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC