Spațiul urban - Orașul Piatra-Neamț

Capitolul 1. Date cu caracter general

1.1 Ȋncadrarea ȋn teritoriu- zonificarea:

Oraşul Piatra-Neamţ este un oraş de munte, situat in Nord-Estul Romȃniei, in judeţul Neamţ. Piatra-Neamţ a fost supranumit "Perla Moldovei" datorită reliefului cȃt şi a frumuseţii arhitectonice. Acesta este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Moldovei, avȃnd peste 2000 de ani vechime. Oraşul este aşezat de-a lungul Văii Bistriţei, iar coordonatele sale pe glob sunt 26°22′15″ longitudine estică şi 46°55′39″ latitudine nordică. Piatra Neamţ este amplasat ȋntr-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m.

1.2 Poziţia şi rolul specific al oraşului

Municipiul Piatra-Neamţ este reşedinţa de judeţ, fiind cel mai important centru economic al judeţului. Aici se desfăşoară activităţi din domeniul agricol, servicii, finanţe sau industrial.

1.3 Spaţiul analizat- delimitare

Cadrul natural:

Municipiul Piatra Neamţ ocupă zona de trecere în care munţii coboara spre dealurile subcarpatice. De altfel, Carpaţii crează două părţi distincte în desfăşurarea oraşului: una intramontană, alcătuită din zona centrală şi cartierele vestice şi o alta extramontană, spre est, care cuprinde o parte din terasele Bistriţei şi din Depresiunea Cracău-Bistriţa. Specificul reliefului este dat de prezenţa înălţimilor care limitează oraşul: Cozla (650 m) si Cârlomanul (617 m) la nord şi nord-vest, Cernegura (850 m) spre sud şi silueta solitară a Pietricicăi (532m) la răsărit. Partea estică a oraşului, care ocupă o suprafaţă redusă din depresiunea Cracău-Bistriţa, se desfăşoară într-o regiune subcarpatică ale carei inaltimi se situeaza intre 410 m si 424 m . Formele negative de relief sunt reprezentate de 4 văi, diferite ca orientare şi dimensiuni: valea Bistriţei, care străbate întreaga zonă de la vest la est, valea pârâului Doamna, valea Borzogheanului şi cea a Cuejdiului perpendiculară pe valea Bistriţei .

Deci suprafaţa urbană se extinde ȋn principal pe lunca şi terasele Bistriţei fiind dominată de Munţii Goşmanului (Vf. Cernegura), Munţii Stȃnişoarei (Vf. Cozla) şi Măgura Pietricica (528 m). La vest oraşul se deschide spre regiunea montană prin valea Bistritei, care pe o lungime de 20 km (pȃnă la defileul de la Straja) are aspectul unui veritabil bazin depresionar. La nord, prin valea Cuejdiului, la est şi sud-est prin valea Bistriţei se face trecerea in vasta Depresiune Subcarpatic Cracău - Bistriţa.

Munţii Stȃnişoarei - constituie o unitate bine individualizată in cadrul municipiului Piatra Neamţ, cuprinzȃnd doar extremitatea lor sudică. Culmea principală are o orientare generala NV - SE, conformă cu structura geologică (aici predomină marnele, şisturile argiloase şi disdilice, acoperite uneori de depozite loessoide; cam aceeaşi structură geologică o ȋntȃlnim si pe Cȃrloman, prelungirea vestică a Cozlei). Deci această zonă este modelată ȋn complexe litologice care aparţin unităţii flişului. Altitudinea maximă ajunge la 806 m ȋn Vȃrful Prihodişte, 665 m in Vȃrful Trei Căldări şi 651 m ȋn Vȃrful Cozla.

Munţii Goşmanului - ocupă partea sudică a municipiului Piatra-Neamţ şi această unitate aparţine flişului extern carpatic (conglomerate, gresii, marne, şisturi argiloase) care explică desele alunecări de teren ȋnregistrate aici de-a lungul anilor.

Ȋntre cele două unităţi montane prezentate se situează valea largă a Bistriţei, cunoscută ȋn general sub denumirea de culoarul Bistriţei. Aspectul actual este rezultatul unei evoluţii ȋndelungate. Formele de relief caracteristice sunt cele datorate proceselor fluviale, de eroziune, transport şi acumulare. Caracterul de culoar este dat de lărgimea mare a văii, care capătă un aspect depresionar. Ȋn zona oraşului, altitudinea absolută a văii oscileazȃ ȋntre 290-320 m, iar lăţimea de 0,5-2 km. Adȃncimea văii faţă de nivelul culmilor limitrofe ajunge la 200-350 m, ȋn această unitate se dezvoltă doua trepte de terase de luncă şi două de versant (terasele de 10-15 m şi 15-20 m).

Măgura Pietricica (529 m), ȋnalţime solitară care particularizează ȋntreaga zonă a oraşului este o imensă relicvă geologică, un rest dintr-o cută sariată şi răsturnată ce datează din paleogenul flişului, cumulează toate formaţiunile specifice acestei regiuni, inclusiv straturi oligocene cu bogate depozite fosiliere (peşti, crabi şi insecte; colecţia se păstrează la Muzeul de ştiintele naturii din Piatra Neamţ si constituie una din cele mai bogate din Europa).

Fragmentarea lanţului muntos din jurul oraşului este rezultatul acţiunii unor factori tectonici şi de eroziune care s-au manifestat in timp, cu intensitate diferită. Au rezultat astfel văile şi culoarele care separă Pietricica de Cozla şi Cernegura, Cozla de Cȃrloman, cel mai spectaculos fenomen fiind izolarea completă a Pietricicăi şi aducerea ei la forma actuală. Tot pe baza acţiunii factorilor tectonici şi de eroziune (rolul principal revenind rȃului Bistriţa) se explică şi forma actuală pe care o are Bȃtca Doamnei, ȋnălţime cu versanţi abrupţi care se individualizează la extremitatea vestică a municipiului.

Clima Municipiului Piatra Neamţ este continental temperată, cu veri scurte şi răcoroase, toamne lungi şi ierni blânde, fără vânturi puternice şi o temperatură medie anuală de 8,4˚C. Efectul de “baraj” al Carpaţilor Orientali se manifestă în tot cursul anului, în condiţiile advecţiei dinspre vest a maselor de aer caracteristice latitudinilor medii.