Stațiunea balneoclimaterică

A.Amplasament/Poziţie geografică

Staţiunea balneo-climaterică Călimăneşti-Căciulata este aşezată la ieşirea din defileul Oltului ,pe malul drept al acestuia ,la poalele Carpaţilor Meridionali ,respectiv Muntele Cozia .Se află în partea de nord a depresiunii Jibea-Berislavesti,la o altitudine de 280 m.Spre partea sudică,staţiunea este închisă de dealurile Manga şi Lostun .Matematic staţiunea se află la 45º15´latitudine nordică şi 24º15´longitudine estică .A luat fiinţă prin contopirea celor 2 staţiuni aflate pe aceeaşi şosea,la distanţă de cca 2 km de cealaltă,Călimăneşti şi Căciulata .

B.Căi de acces

Modalităţile de acces în staţiune sunt multiple,astfel:

1. Rutier:

• staţiunea este situate de-a lungul drumului naţional DN 7,respectiv şoseaua internaţională E 81,la 18 km de Râmnicu Vâlcea,81 km de Sibiu şi 195 km spre nord-vest de Bucureşti .

• Bucureşti-Piteşti-Sibiu pe DN 7.

• Craiova-Râmnicu Vâlcea pe DN 65C şi Călimăneşti-Căciulata pe DN 7.

• Tg.Jiu-Râmnicu Vâlcea pe DN 67 şi Căciulata pe DN 7.

2. Feroviar:

• Bucureşti-Piatra Olt-Râmnicu Vâlcea-Călimăneşti-Căciulata.

C.Primele documentări ale folosirii,valorificării şi efectuării analizelor chimice ale apelor minerale

Carte-autor Prima documentare a folosirii apelor minerale în staţiune Efectuarea analizelor chimice ale apelor minerale-realizator-valorificarea apelor pentru prima dată

Ştefan,Cosmin şi

Gîrneaţă,Alexandru,

“Mic îndreptar turistic-

CĂLIMĂNEŞTI,

CĂCIULATA,BĂILE

OLĂNEŞTI,BĂILE

GOVORA”,Editura

Meridiane,Bucureşti,

1968,pag.17 Calităţile curative ale apelor minerale din staţiune sunt cunoascute de peste 300 de ani,Matei Basarab folosindu-le ca ape tămăduitoare.

O legendă,asemănătoare cu a tuturor izvoarelor cu apă minerală din regiunile muntoase,pune descoperirea efectului tămăduitor al apelor de la Căciulata pe seama unui cioban poreclit Căciulă. Cura balneară,cu ape minerale de la Călimăneşti-Căciulata,începe însă abia în 1830,când diaconul Gheorghe,embati-car(concesionar)împuternicit de Necta-re,egumenul mănăstirii Cozia,face unele instalaţii rudimentare.

Nicolae Golescu a întreprins câteva lucrări de captare a izvoarelor din Călimăneşti-Căciulata.

În jurul anului 1848 este descoperită pentru calităţile sale curative şi izvorul din Căciulata de către 2 călugări de la Cozia.

Studiate prima oară în 1855(doctoral Waillat)şi în 1868 de doctoral Carol Davila,apele de la Căciulata-Călimăneşti devin repede cunoscute,astfel că Napoleon al III-lea,la recomandarea doctorului Davila,îşi procura îmbuteliată apa de Căciulata.Aceste ape minerale au fost prezente la Expoziţia Internaţională de la Viena,din 1873.

Prof.Berbece,Vasile I.

Dr.Botvinic,Victor,

“Mic îndreptar turistic-

CĂLIMĂNEŞTI

CACIULATA”,Editura pentru Turism,Bucureşti

1973,pag.19

Folosirea apelor minerale pe aceste meleaguri se pierde în negura vremurilor.Dacii şi apoi romanii au folosit apele minerale de aici,martore fiind băile termale de la Bivolari. Se pare că nici construirea mănăstirii Cozia de către Mircea Cel Bătrân nu este străină de folosirea apelor de aici.În anul 1520 Gavril Preotul,poposind la Cozia,nota:”si acolo cură piatră pucioasaa si i-am zis pământului cel fagaduit”In anul 1543 este construită lângă Cozia biserica Bolniţa,unde vor veni să-şi aline suferinţele numeroşi negustori străini,bai şi pasale tur-ceşti,fără a mai aminti de figurile ilustre ale unor domnitori ai Ţării Româneşti.

Faima apelor minerale creşte an de an şi împăratul Franţei,Napoleon al III-lea,la recomandarea medicului Carol Davi-la,primea apa minerală de Căciulata în damigene transportate cu regularitate în Franţa.

Medicul francez Caillat efectuează primele analize ştiinţifice ale apelor minerale de Călimăneşti în anul 1858.