Stațiunea Borsec

Numele localitatii Borsec provine din expresia generica de “borviz”(apa minerala) si “borvizszek”(scaunul apei minerale),denumire care se da in general locului unde apa minerala bolboroseste.Din prescurtarea acestor doua cuvinte,a rezultat cuvantul Borsec.

Borsecul a fost declarat oras in anul 1956,iar ca unitate administrativa independenta dateaza din anul 1896,data la care s-a infiintat evidenta oficiala de stare civila.

Statiunea balneoclimaterica Borsec este situata in depresiunea intracarpatica cu acelasi nume, la o altitudine medie de 900 m, la o distanta de 120 de Piatra-Neamt, 28 km de Toplita, 130 km de Tg-Mures, 220 km de Brasov, 490 km de Bucuresti, 200 km de Iasi. localitatiile din Romania. La un concurs important din America in 2004, din peste o suta de marci inregistrate.

Statiunea Borsec supranumita ''Perla Carpatilor'' este situata la o distanta de 26 km de orasul Toplita, pe drumul national Toplita - Piatra Neamt, in depresiunea Borsec, din nord-vestul judetului Harghita, la o altitudine de 900 m fata de nivelul marii, ceea ce ii confera o microclima specifica cu un caracter benefic, datorata padurilor masive de conifere care o inconjoara. Pe langa ambianta de o rara frumusete in care este situat Borsecul, calitatea apelor sale minerale ii asigura o situatie privilegiata intre statiunile balneo-climaterice din lume.

Faima apelor minerale de la Borsec dateaza din secolul XVI. Exista atestare documentara ca apa minerala de la Borsec a fost transpostata cu carutele in 1954, in butoaie de stejar, la curtea domneasca de la Alba Iulia unde s-a tratat Sigismund Bathory. Datorita efectelor curative si experientei empirice, apele minerale de la Borsec, au fost imbuteliate in ulcioare astupate din lut ars, puse in desagi pe spinarea cailor de munte si transportate in Transilvania, Moldova, Tara Romaneasca si Ungaria inca din secolul XVIII. La sfarsitul secolului XVIII faima tamaduitoare a apelor minerale face ca Borsecul sa aiba un renume. Se construiesc la inceput niste baraci, apoi cabane si niste stabilimente balneare primitive, care fac posibil ca numerosi bolnavi sa-si trateze bolile de care sufera. Exista insemnari din 1767 care spun ca: ''Borsecul este locul unde se aduna bolnavii disperati din tara si din strainatate''.

In Borsec exista peste 15 izvoare de apa minerala carbogazoasa naturala, avand compozitie chimica apropiata, stabila in timp, cu debite variabile, cele mai importante calitativ si ca debit fiind izvoarele 1 si 2. Prin compozitia lor, apele minerale au efecte curative asupra afectiunilor aparatului digestiv ( stomac, intestine, cai biliare ), rinichilor si a vezicii si cailor urinare, precum si asupra sistemului circulator periferic. In 1803 cetateanul vienez Valentin Gunther a urmat un tratament la Borsec, vindecandu-se de o boala considerata incurabila. Reintorcandu-se la Viena, ii propune unei rude sa faca comert cu apa minerala de la Borsec, pentru care sa arendeze Borsecul ( un mic catun la acea vreme ) de la comunele Lazarea si Ditrau, proprietarele Borsecului.

In 1804 Gunther Zimmetshausen si Eisner ( un inginer de mine) se deplaseaza la Borsec pentru a trata arendarea si a vedea daca se poate realiza o fabrica de sticla pentru imbuteliere. S-a incheiat contractul de arendare pe 28 de ani. In afara de soda, la Borsec s-au gasit din abundenta toate materialele necesare fabricarii sticlei. Zimmetshausen se muta in Borsec in 1805, incepand vaste lucrari de constructii de locuinte, defrisari de padure, constructii de drumuri si o fabrica de sticla. Aduce muncitori specialisti in fabricarea sticlei din Austria, Bohemia, Bavaria si Polonia. Numele acestora au fost pastrate prin descendenti ca : Siller, Talmaier, Birman, Fokt, etc. In 1806 incepe imbutelierea industriala in butelii de sticla fabricate la Borsec. In primul an au fost imbuteliate 3 milioane de litri de apa minerala, care au fost transportate cu carutele in cele patru zari, ajungand si pana la Viena. Apa captata in put de la izvoarele 1 si 2 a fost turnata in sticle, astupate cu dopuri de pluta si ceruite prin etansare. Este interesant ca imbutelierea s-a facut doar in zilele cu soare, cand presiunea atmosferica era maxima, deci si continutul de CO2 era maxim.

Imbutelierea industriala a functionat permanent din 1806 si pana in prezent, cu scurte stagnari in timpul celor doua razboaie mondiale. Traditia a fost continuata de catre ''Regina Apelor Minerale Borsec S.A'' si in prezent de Romaqua Group S.A.- Borsec. Intre timp tehnologia de imbuteliere s-a modernizat, punandu-se in functiune instalatii de imbuteliere performante.

Cai de acces

Accesul in statiune este relativ usor,Borsecul avand legaturi feroviare(prin Toplita)si rutiere cu intregul teritoriu al tarii.Din regiunile estice ale tarii se ajunge la Borsec prin pasurile carpatice Mestecanis si Ghimes,strabatute de magistralele feroviare (respectiv Suceava-Cluj Napoca si Adjud-Ciceu)si cai rutiere modernizate.Cu acceleratul se ajunge pana la Toplita pe traseul:Galati-Tecuci-Barlad-Vaslui-Iasi-Targu Frumos-Suceava-Gura Humorului-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei.De la Vatra Dornei pana la Borsec se poate ajunge cu masina sau autobuzul.

Printre punctele turistice locale de seama aflate in padurile de brazi, care ofera bolnavilor si turistilor posibilitatea unor plimbari zilnice prescrise de medici, se numara: Sapte Izvoare aflat la 1550m de centrul statiunii. Denumirea vine de la numarul izvoarelor care alimenteaza statiunea cu apa potabila. Distanta pana la acest obiectiv se parcurge in circa o jumatate de ora. Drumul nu este marcat, fiind larg, clar orientat, inscriindu-se intr-o poiana deschisa marginita in partea de vest de o padure.