Stațiunea Voineasa - potențial turistic

Proiect
4/10 (2 voturi)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 2462
Mărime: 3.68MB (arhivat)
Publicat de: Adonis Petrescu
Puncte necesare: 7

Cuprins

  1. Capitolul 1. Prezentare generala-staţiunea Voineasa 3
  2. Capitolul 2. Evolutia staţiunii turistice Voineasa 4
  3. Capitolul 3. Caracterizarea poziției spațiale a staţiunii Voineasa 5
  4. Capitolul 4. Tipuri de amenajări turistice existente pe teritoriul stațiunii Voineasa 7
  5. Capitolul 5. Probleme de amenajare și propuneri de ameliorare a amenajării turistice 9
  6. Bibliografie 10

Extras din proiect

Capitolul 1

Prezentare generala-Statiunea Voineasa

Localitatea Voineasa a fost atestată in documente pentru prima dată la 9 iunie 1520, în perioada domniei lui Neagoe Basarab. Datorită oprimării maghiare păstorii din Sibiu îşi restabilesc reşedinţa in aceste zone. Principalele ocupaţii la cea vreme erau păstoritul şi exploatarea lemnului. În secolul al XIX-lea se construieşte prima şosea şi cale ferată din această regiune. Până în anii 60 această localitatea nu era scoasă în exidenţă prin potenţialul ei turistic, fiind pe atunci doar o zonă rurală ca oricare alta cu tradiţii şi port popular ciobănesc. Datorită construirii unei hidrocentrale, face ca în acelaşi timp să se dezvolte şi staţiunea Voineasa, o staţiune de interes naţional.

Ca şi localizare Staţiunea Voineasa este situată pe partea stângă a Văii Lotrului, la confluenţa văilor Voineşiţa la est şi Mănăileasa la vest de Lotru. Staţiunea Voineasa se întinde pe o suprafaţă de 15 ha, la o altitudine de circa 650 m. faţă de Marea Neagră. Statiunea este inconjurata de paduri de brad, molid , fag şi se află la 60 km NV de municipiul Ramnicu-Valcea (resedinta judetului Valcea) de care este legata printr-un drum modernizat.

În scrierea lui Alexandru Vlahuţă ROMÂNIA PITOREASCĂ, găsim scris înainte de anul 1958: „ Tot pe Lotru, dar în fund de tot, dincolo de meterezele Parângului, e Voineasa, sat mare şi bogat, tăinuit în mijlocul codrilor silhui, într-un luminiş adăpostit, unde iernile sunt dulci şi verile sunt răcoroase, şi unde viaţa retrasă şi tihnită a acelui cuib de români ne aminteşte aşa de bine veacurile petrecute de strămoşii noştri în ascunzătorile Carpaţilor, pe când curgeau pe şesurile Dunării puhoaiele de barbari.” (Sursa: http://www.tratamentbalnear.ro )

Prezintă un climat intramontan cu cea mai călduroasă lună din an, luna iulie cu 18,3°C la Voineasa, iar cea mai friguroasă este luna ianuarie cu -3,6°C. Zilele cu îngheţ variază între 120-150 la staţia meteorologică Voineasa şi 160-210 la staţia meteorologică Obârşia Lotrului, în timp ce numărul de zile cu ninsoare se încadrează în ecartul 13-39, respectiv 30-67.

Stratul de zăpadă se menţine din luna noiembrie până în luna aprilie (Voineasa) şi pe o perioadă mai îndelungată (octombrie-mai) la peste 1500 m altitudine, cel mai gros strat de zăpadă înregistrându-se în luna februarie 17,6 cm la Voineasa .

Astfel această staţiune poate fi considerată atât una specific pentru turismul montan cat şi o bază climaterică datorită faptului că principalul factor terapeutic este climatul cu aer curat, fără praf si alergeni. De aceea multi turişti prefer sa se odihnească şi să se recreeze in această zonă deoarece ai atât posibilitatea practicarii sporturilor de iarnă dar şi posibilitatea unei refaceri în ceea ce priveşte sănătatea.

Capitolul 2. Evolutia staţiunii turistice Voineasa

Fig.1. Grafic Sosiri turişti în staţiuni balneare an 1993-2015. Sursa: INSSE

Dupa cum se poate observa din acest grafic numărul total al turiştilor străini care prefera staţiunile balneare din România este unul relativ mic, numărul lor nu depăşeşte 6000 de turişti în perioada 1993-2015. Totuşi românii sunt interesaţi de efectele curative ale acestor staţiuni şi numărul maxim de turişti interesaţi de această forma de turism este în creştere, anul 2015 înregistrează un total de aproximativ 75000 de turişti români. Analizarea acestui grafic evidenţiază la o scară largă situaţia staţiunilor balneo-climaterice de la noi din ţară.

Fig.2. Sosiri turişti în staţiunea Voineasa. Sursa: INSSE

Analizând al doilea grafic se poate vedea ca numărul de turişti care vizitează staţiunea Voineasa este în scădere chiar dacă între anii 2001 şi 2003 numărul acestora era de aproximativ 19000 de turişti. Valoarea maximă pe care o întâlnim în această regiune este de 20000 de turişti în anul 2008, însă din acest an apare un declin în privinţa numărului de turişti ce nu cred că se va remedia dacă infrastructura turistică nu se va dezvolta şi persoanele responsabile cu promovarea staţiunii Voineasa nu iau iniţiativă în scopul atragerii unui număr cât mai mare de turişti.

Bibliografie

1) http://www.tratamentbalnear.ro/

2) www.infoghidromania.com

3) www.turistinfo.ro

4) www.booking.com

5) statistici.insse.ro

Preview document

Stațiunea Voineasa - potențial turistic - Pagina 1
Stațiunea Voineasa - potențial turistic - Pagina 2
Stațiunea Voineasa - potențial turistic - Pagina 3
Stațiunea Voineasa - potențial turistic - Pagina 4
Stațiunea Voineasa - potențial turistic - Pagina 5
Stațiunea Voineasa - potențial turistic - Pagina 6
Stațiunea Voineasa - potențial turistic - Pagina 7
Stațiunea Voineasa - potențial turistic - Pagina 8
Stațiunea Voineasa - potențial turistic - Pagina 9
Stațiunea Voineasa - potențial turistic - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Statiunea Voineasa - potential turistic.docx

Alții au mai descărcat și

Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia

Introducere Am ales să studiez potenţialul turistic natural al judeţului Cluj şi valorificarea acestuia, deoarece, chiar dacă este un judeţ mare,...

Amenajarea Turistică a Stațiunii Balneoclimaterice Covasna și Împrejurimi

Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna. “Statiunea...

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpaților

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Climatologie

Evaporarea = trecerea apei din starea lichidă în starea gazoasă. Procesul are loc la suprafaţa lichidului şi se datorează faptului că în mişcarea...

Te-ar putea interesa și

Perspectivele Dezvoltării Turismului Montan în Contextul Dezvoltării Durabile

MOTIVAŢIA LUCRĂRII Importanţa zonei montane în cererea de vacanţe, a generat preocupări ale specialiştilor în scopul exploatării pentru turism a...

Oferta turistică pe litoral

INTRODUCERE Turismul reprezintă un fenomen economico – social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi influenţat de...

Strategii de Dezvoltare a Turismului Vâlcean

Introducere Ultimii ani au arătat că România se află la o rascruce definită în plan spaţial, temporal prin trecerea de la un sistem economic...

Modalități de promovare a potențialului turistic din Județul Vâlcea - studiu de caz - Stațiunea Călimănești-Căciulata

INTRODUCERE Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific perioadei contemporane, acesta s-a conturat la sfârşitul...

Valorificarea Satului Turistic Vâlcean pe Principii Durabile

INTRODUCERE Ca industrie a serviciilor, turismul face parte din sectorul terţiar, fiind legat de producţia ramurilor din sectorul primar şi...

Agroturismul, forma de relansare a satului vâlcean

INTRODUCERE Turismul reprezintă un factor de seamă în procesul dezvoltării economice. Pornind de la aceste considerente, precum și de la faptul că...

Caracterizarea potențialului turistic al zonei montane

Romania dispune de un bogat si complex potential turistic. El este alcatuit mai intai dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi : izvoare de...

Valorificarea Potențialului Turistic

1.Localizarea şi caracterizarea judeţului 1.1Scurt istoric Prima atestare documentară certă a oraşului apare într-un hrisov emis de cancelaria...

Ai nevoie de altceva?