Strategia de dezvoltare a orașului Bocșa 2014-2020

1. Argumentarea oportunității/necesității strategiei

Strategia reprezintă un set de acțiuni care urmăresc atingerea unor anumite scopuri/obiective întrun context concret. În acest sens, strategia vine să răspundă unor nevoi de dezvoltare în dependență de starea generală care afectează comunitatea.

Scopul Strategiei UE 2020,lansată în 2010, este de a rezolva punctele slabe din structura economiei Europei, și de a reduce diferențele dintre diferitele regiuni. Regiunea Vest a României își dezvoltă strategia de specializare inteligentă cu sprijinul Băncii Mondiale. Per total, instrumentele de politică prezentate în acest raport reprezintă direcții potențiale pentru creșterea dezvoltării economice a regiunii prin accentul pus pe cercetarea, inovarea și competitivitatea sectorului privat.

Dezvoltarea regională a fost oarecum dezechilibrată, cu discrepanțe teritoriale semnificative și o concentrare ridicată a activității economice și a exporturilor. Atuurile teritoriale, umane, naturale și culturale pot fi utilizate pentru a se obține o creștere mai sustenabilă.

Regiunea prezintă un avantaj comparativ aparent în domeniul auto, textil și al tehnologiei informației și comunicațiilor(TIC) și un avantaj comparativ latent în domeniul agroalimentar și turism. Fondurile structurale UE și alte surse pot sprijini acțiunile orizontale și specifice pentru sector conform axelor prioritare și obiectivelor tematice. Prioritățile de investiții pot fi adaptate diferitelor nevoi ale regiunii și pot fi promovate prin inițiative regionale. Creșterea în Regiunea Vest este puternică, antrenată fiind de un sector activ al întreprinderilor și de o orientare pronunțată către exporturi.Județul Caraș - Severin ca parte a Regiunii Vest va urmări aceleași coordonate de dezvoltare.

Scopul Strategiei de dezvoltare a orașului Bocșa 2014 - 2020 este de a armoniza coordonatele proprii de dezvoltare cu cele ale regiunii și județului și de a găsi calea dezvoltării durabile având o amprentă locală .

2. Poziționarea strategică

Formarea echipei de planificare a strategiei de dezvoltare

Coordonator proiect: Lighezan Clara-Andreea

Primar: Cismăneanuțu Eugen

Vice primar: Constantin Borozan

Consilier: Draghici Codruța-Liliana

Corelarea strategiei de dezvoltare cu necesitățile locale și cu strategii de rang superior deja

Elaborate

Strategia UE și a Regiunii Vest - Puncte forte și provocări cheie ale economiei Regiunii Vest

În 2010, a fost lansat Programul Europa 2020 ca și strategie a Uniunii Europene de creștere pe baza a trei obiective: “creștere inteligentă”, “creștere sustenabilă” și “creștere inclusivă”. Urmând această abordare, Statele Membre au fost încurajate să‐și definească politici de specializare inteligentă cu scopul de a‐și crește gradul de cunoștințe și valoare adăugată a producției existente în industrii în care există avantaje comparative.

- Procesul de convergență s-a redus la nivel regional, iar Regiunea Vest a apărut ca regiune de top a României, crescând mai rapid decât alte regiuni cu care se poate compara, excepție făcând Bucureștiul

- Această creștere rapidă s-a tradus, de asemenea, prin creșterea standardelor de viață din regiune, prin creșterea salariilor.

- Deoarece regiunea urmează să treacă la etapa următoare de dezvoltare și de egalare a condițiilor de trai din zonele mai bogate ale Europei, ea trebuie să îmbunătățească procesul de adăugare de valoare și de inovare a firmelor sale.

Puncte forte :

a) Patrimoniul natural al regiunii este suficient (și neexploatat într-o anumită măsură).

b) Regiunea a cunoscut o creștere economică rapidă care a condus la creșterea salariilor, însoțită de îmbunătățirea semnificativă a productivității.

c) Regiunea are o populație cu un nivel de pregătire relativ ridicat

d) Există semne importante de activitate antreprenorială în Regiunea Vest

e) Performanța la export a Regiunii Vest este foarte bună per total

Principalele provocări :

a) Fructele creșterii economice nu au fost distribuite egal în întreaga regiune

b) Ca urmare a efectului spațial al tranziției economiei și condiționate în parte de geografie, activitățile de producție sunt distribuite inegal în regiune, ceea ce contribuie, de asemenea, la discrepanțele de venit.

c) În ciuda unui număr relativ ridicat de universități și a procentelor bune de absolvire a acestora, regiunea se confruntă cu minusuri la toate nivelurile de formare și dezvoltare de abilități .

d) Activitatea economică este din ce în ce mai concentrată în funcție de sector dimensiunea firmei și acționariatul firmei .

e) Performanța la export este, de asemenea, foarte concentrată și intensă pe parte de produse mai puțin sofisticate și care nu necesită calificare

f) Creșterea gradului de integrare cu lanțurile de valoare regionale, ceea ce conduce la un nivel scăzut de valoare adăugată locală

g) Creșterea dominanței investițiilor străine directe (FDI) cu legături slabe de la o firmă la alta și cu furnizorii locali