Strategii de dezvoltare a turismului privind stațiunea Vatra Dornei(după 1989)

INTRODUCERE

Prin potentialul sau, atât natural cât si antropic, statiunea Vatra Dornei, respective depresiunea Dornelor, se impune atât pe plan national cât si international, aflându-se în acelasi timp printer principalele zone turistice ale României.

Disciplinele stiintifice ce au ca obiectiv de cercetare activitatea turistica sunt variate, de la economia si organizarea turismului, la marketing în turism, de la statistica si strategie în turism la geografia turismului.

Prezenta lucrare, cu titlul Strategii de dezvoltare a turismului privind statiunea Vatra Dornei (dupa 1989), urmareste sa prezinte potentialul turistic natural si antropic, valorificarea lui la ora actuala, cât si premisele si directiile strategice de dezvoltare în acest aval. Proiectele concepute în acest sens, s-au realizat si au fost gândite în functie de elementele naturale, antropice, sociale, economice ce stau la baza functionarii activitatii turistice în statiunea Vatra Dornei dar si în arealul apropiat.

În vederea obtinerii informatiilor necesare întocmirii acestei lucrari, a fost necesara deplasarea în avalul depresiunii Dornelor si respectiv statiunea Vatra Dornei. În acest sens am luat contact cu diferite institutii cât si cu birouri din cadrul acestora, respectiv Primaria municipiului Vatra Dornei prin Departamentele de Dezvoltare Strategica si Integrarea Europeana dar si Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont.

O alta sursa de informare a fost reprezentata de centrul de Formare si Inovatie pentru dezvoltare în Carpati (CEFIDEC  Vatra Dornei), o institutie de nivel national, al carei scop este acela de a dezvolta satele montane, a gospodariilor taranesti, punând bazele aici turismului rural si agroturism. Informatii necesare au fost obtinute si în urma discutiilor avute cu oameni din zona, dar si de la unitatile de cazare, cele din urma refuzând oferirea de informatii în plus fata de cele aflate pe pliantele din cadrul acestor structuri.

Prezenta lucrare cuprinde patru capitole, ce încearca sa prezinte faptul ca potentialul natural, antropic nu este suficient în dezvoltarea unei zone turistice, ea trebuie sustinuta de un management adecvat zonei, de o putere economica si de o strategie bine pusa la punct, în vederea amenajarii si reamenajarii cadrului turistic existent cât si demararea unor noi proiecte în obtinerea unor venituri complementare dar si ridicarea nivelului de trai.

Cap. I. POTENTIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI

1.1. Definire (potential, componente)

În sens larg, potentialul turistic al unui teritoriu reprezinta ansamblul elementelor naturale, economice si cultural  istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru turism si deci constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism. (G Erdeli, 1996)

Un teritoriu intereseaza din punct de vedere turistic în masura în care ofera resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atractii turistice sau resurse turistice.

Potentialul turistic reprezinta oferta turistica potentiala a unui teritoriu care împreuna cu baza tehnico  materiala si cu infrastructura generala si turistica formeaza oferta turistica reala (efectiva) sau patrimoniul turistic.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influenta lor în activitatea turistica duc la delimitarea a doua categorii de potential turistic, si anume: natural si antropic.