Studiu Comparativ Romania-Spania

Anul de intrare în UE: 1986

Este în vecinătate cu: Franţa, Portugalia (prin strâmtoarea de la Gibraltar) Maroc.

Regatul Spaniei este situat în sud-vestul Europei, între Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană, pe peninsula Iberică, ocupând 4/5 din peninsulă. Insulele Kanare şi insulele Baleare (Ibiza, Mallorca, Menorca, Formentera, Cabrera) aparţin şi de Autoritatea Spaniolă. Spania are 50 de regiuni care dispun de o independenţă considerabilă.

Relaţii externe: Pe plan comercial Spania este al optelea cel mai important stat al ţărilor membre UE. Există 52 de societăţi şi filiale comerciale mixte ungaro-spaniole (multe dintre ele fiind microîntreprinderi înfiinţate recent). Totalul capitalului spaniol activ este de aproximativ 50 de milioane de USD.

Climatul: Spania se află într-o zonă cu climă temperată, meditarană. În centrul ţării în zona capitalei Madrid climatul fiind mediteran-continental. Între climatul dintre regiunile muntoase, cel de pe malul mării şi cel din centrul ţării se pot constata diferenţe importante,astfel, în regiunile de pe malul mării climatul fiind mai puţin extrem, în timp ce zonele limitate de Oceanul Atlantic au un climat mai ploios. Temperatura medie a Madridului în luna iulie este de 300 C, în februarie de 80 C.

Timpul: CET + 1 oră iarnă, CET + 2 ore vara

Moneda: din 1 ianuarie 2002 s-a introdus Euro, 1 Euro = 166,386 Peseta

Limba: Limba spaniolă oficială este Castiliana. În unele comunităţi autonome ca Catalunia, Calicia,Valencia, şi pe tritoriul Basc, majoritatea populaţiei vorbeşte şi limbile locale considerate oficiale în acele regiuni, acestea însă diferă foarte mult de spaniola castiliană.

Religia: 95% din populaţia ţării este de religie romano-catolică.

Agricultura dispune de o suprafață arabilă de 41% din întinderea teritoriului spaniol. Principala problemă pusă în fața dezvoltării agriculturii o reprezintă satisfacerea necesarului de apă pentru cea mai mare parte a terenurilor arabile. În acest sens, s-a trecut la realizarea unor sisteme de irigații și la dezvoltarea unor exploatări agricole de tip huertas(ferme mari), unde se cultivă legume, orez, citrice. Există și o agricultură neirigată în zonele aride, unde se cultivă cereale (cu un randament redus), culturi de măslini. Principala regiune de cultivare a măslinelor este Andaluzia.

Dacă la sfârşitul anilor '70 Spania era considerată o ţară agrar-industrială, mare proprietate funciară deţinând ponderea principală în structura proprietății agricole, după moartea dictatorului Francisco Franco şi instaurarea pe tron a regelui Juan Carlos al II-lea, Spania a intrat într-o nouă etapă a dezvoltării sale, parcurgând atât etapele democratizării vieţii politice, cât şi pe cele ale dezvoltării industriale, mai alea după aderarea la Uniunea Europeană.

Producţiile agricole reprezintă o sursă de export importantă pentru economia spaniolă, cele mai extinse fiind cele de grâu, orz şi ovăz (în zona centrală), de porumb şi orez (în nordul şi sudul ţării). De asemenea, deosebit de dezvoltată este cultura de legume, zarzavaturi şi măsline (locul II în lume în producţia de măsline), de bumbac, tutun, sfeclă de zahăr, plante citrice (pe litoralul mediteranean) şi, nu în ultimul rând, viticultura (cu renumitele vinuri de Xeres, Malaga, Alicante etc).

Sectorul zootehnic este deosebit de bine reprezentat în economia spaniolă, în special prin creşterea şi exportul de ovine, cornute mari şi porcine (Galicia, Catalunia şi Estremadura). Totodată, o dezvoltare impresionantă a cunoscut-o pescuitul, fapt care a condus şi la neînţelegeri puternice cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Industria alimentară produce:

- vinuri;

- ulei de măsline;

- conserve de fructe, legume şi peşte;

-o gamă variată de produse de carne şi derivate.

Companiile spaniole exportă toată gama de produse industriale şi alimentare, în statele membre şi asociate Uniunii Europene, în America Latină şi S.U.A.

Fonduri Europene

Spania se află printre ţările europene care au primit cele mai mari sume de bani sub forma fondurilor europene pentru agricultură, în 2009, mai exact 5,1 miliarde de euro, spre deosebire de România care a atras numai 2,1 miliarde de euro.

România se află pe locul opt în UE în funcţie de fondurile europene atrase în 2009 în agricultură, de 2,1 miliarde de dolari, cei mai mari beneficiari fiind Franţa, Spania, Germania şi Italia, potrivit datelor direcţiei generale pentru Politica Agricolă Comună a Comisiei Europene.

În cazul plăţilor directe în agricultură, România a atras numai 596 de milioane de euro, iar Ungaria 758 de milioane de euro, cu mult sub suma de 1,6 miliarde de euro de care a beneficiat Polonia, care se află pe primul loc în rândul noilor state membre, informează Mediafax.

Cheltuielile pentru susţinerea pieţei, determinate în special de preţul foarte scăzut al produselor lactate, au atins anul trecut aproape patru miliarde euro. Între statele membre, Spania a fost cel mai mare beneficiar de astfel de fonduri, cu 861 milioane euro, urmată de Italia, cu 803 milioane euro.