Studiu de Oportunitate Privind Dezvoltarea Turistica si Agroturistica a Judetului Cluj din Punct de Vedere Geografic

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Studiu de Oportunitate Privind Dezvoltarea Turistica si Agroturistica a Judetului Cluj din Punct de Vedere Geografic.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 96 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: ADELAIDA HONTUS

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

INTRODUCERE: SCURT ISTORIC PAG 7
CAPITOLUL I: CADRUL NATURAL PAG 10
1.1 PREZENTARE GENERALĂ A JUDEŢULUI CLUJ PAG 23
1.1.1 MUNICIPIUL CLUJ NAPOCA PAG54
1.1.2 MUNICIPIUL TURDA PAG 67
1.1.3. MUNICIPIUL DEJ PAG 66.
1.1.4 MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII PAG
1.1.5. MUNICIPIUL GHERLA PAG
1.1.6 ORAŞUL HUEDIN PAG
1.1.7. ETIMOLOGIE PAG
1.1.8. STEMA. DESCRIEREA STEMEI PAG
1.1.9. INFORMAŢII TURISTICE JUDEŢUL CLUJ PAG
1.1.10. RELIEFUL PAG
1.1.11. REŢEA HIDROGRAFICĂ PAG
1.1.12. CLIMA PAG
1.1.13. SOLURI PAG
1.1.14. FLORA ŞI VEGETAŢIA PAG
1.1.15. VEGETAŢIA ŞI CULTURI DIVERSE PAG
1.1.16. FAUNA PAG
CAPITOLUL II: RESURSELE GEODEMOGRAFICE PAG 28
2.1 EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI
2.1.1. POPULAŢIA
2.1.2. STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTA
2.1.3 STRUCTURA DUPA SEXE SI MEDII
2.1.4. STRUCTURA DUPA MEDIUL DE REZIDENŢĂ
2.1.5. EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ
2.2. MIGRAŢIILE
2.3. NIVELUL DE INSTRUIRE AL POPULAŢIEI
2.4. STRUCTURA SOCIO ECONOMICA.ŞOMAJUL
CAPITOLUL III: ACTIVITĂŢILE ECONOMICE PAG 43
3.1 SECTORUL SECUNDAR AGRICULTURA
3.2. SECTORUL TERŢIAL ACTIVITATEA DE CONSTRUCŢII ŞI DOMENIUL DE INVESTIŢII
3.3 SECTORUL PRIMAR INDUSTRIA
CAPITOLUL IV: AŞEZAREA SATELOR.TIPOLOGIE PAG 49
CAPITOLULV: STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ ŞI TURISTICĂ A JUDEŢULUI CLUJ ŞI PERSPECTIVE PAG50 5.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL CLUJ
5.1.1 RECOMANDĂRI CADRU PENTRU PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL
5.1.2.STABILIREA OBIECTIVELOR ŢINTELOR, INDICATORILOR ŞI ACŢIUNILOR PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU
CAPITOLUL VI: PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI PAG 58
6.1. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
6.1.3. OBIECTIVELE PRINCIPALE JUDEŢENE
6.1.2. CE REPREZINTĂ UN PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU ŞI CARE ESTE ROLUL ACESTUIA ÎN JUDEŢUL CLUJ
6.1.3.STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU ELABORAREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE ÎN JUDEŢUL CLUJ
6.1.4.ETAPELE ELABORĂRII PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE
6.2. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI CLUJ
6.2.1.INFORMAŢII GENERALE ASUPRA JUDEŢULUI CLUJ
6.2.2. DESCRIEREA JUDEŢULUI CLUJ
6.3. CALITATEA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL CLUJ
6.3.1. CALITATEA ATMOSFEREI
6.3.2 CALITATEA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE
6.3.3. CALITATEA SOLURILOR
6.3.4. CALITATEA FONDULUI FORESTIER
6.3.5 STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE
6.3.6. STAREA AŞEZĂRILOR UMANE
6.4. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE,EVALUARE ŞI SELECTARE A PROBLEMELOR /ASPECTELOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CLUJ
6.4.1.INFORMAŢII UTILIZATE ÎN IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA PROBLEMELOR
6.4.2. UTILIZAREA SISTEMELOR DE EVALUARE ŞI IERARHIZARE A PROBLEMELOR 6.4.3.EVALUAREA ŞI IERARHIZAREA PROBLEMELOR / ASPECTELOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CLUJ
CAPITOLUL VII TRASEU TURISTIC PE 7 ZILE:
TRASEU TURISTIC SPRE CABANA VLĂDEASA PAG 85
CONCLUZII PAG 89
BIBLIOGRAFIE PAG 92

Extras din document

JUDEŢUL CLUJ

INTRODUCERE

SCURT ISTORIC

Teritoriul actualului Cluj a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri.Astfel, cea mai veche aşezare umană din zona Clujului aparţine perioadei neolitice şi a fost descoperită la Gura Baciului,lângă Suceag.Aşezarea este considerată a fi şi cea mai veche aşezare umană din Transilvania.

1.1 Judeţul Cluj

Ca aşezare umană, oraşul are o origine veche şi cunoaşte, sub numele de Napoca,o deosebită înflorire în epoca daco-romană. În perioada celor două războaie romane de cucerire a Daciei, romanii au distrus vechea aşezare antică Napuca, fondând pe malul drept al Someşului Mic (în centrul actual al Clujului) o nouă aşezare, căreia i-au dat numele de Napoca. Această localitate se află la drumul roman care pornea de la Dunare,trecea prin Tibiscum (Jupa),prin Ulpia Traiana Sarmiseghetusa, Aquas (Calan),Apulum(Alba-Iulia), Bucla(Aiud), Potaisa (Turda), Napoca şi continuă spre Porolissum (Moigrad). Napoca primeşte succesiv rângul de municipiu (de la Împăratul Adrian în 124 d.Hr.),apoi pe cel de colonie (în timpul domniei lui Marcus-Aurelius), pentru a deveni, mai târziu, capitala Daciei Porolissensis

1.2 Drumul Roman

Numele de astăzi al oraşului păstrează formă atestată în sec. al XIII-lea, Cluz, căreia în limba maghiară îi corespunde Kolozsvar,iar în limba germană Klausenburg. În decursul sec. al XIII-lea Cluj, s-a dezvoltat mai mult ca o aşezare cu caracter agricol, populaţia îndeletnicindu-se cu meşteşugurile.Viaţa Clujului a fost întreruptă brusc în 1241 de invazia tătarilor, care cuceresc cetatea şi ucid sau îi iau în robie pe locuitori. Cetatea este serios avariată cu această ocazie. Importanţa ei militară va scădea foarte mult,centrul militar-strategic devenind Cetatea de la Lita,care prezenta avantajul de a fi mult mai uşor de apărat.În secolele XIV-XV, Clujul devine unul din cele mai impunătoare oraşe din Transilvania, fiind un important centru economic,politic şi cultural.După constituirea principatului autonom al Transilvaniei (1541),Clujul a devenit cel mai important centru economic, politic şi cultural al acestuia. Mihai Viteazul, ajuns domn al Ţării Româneşti, al Transilvaniei şi al Moldovei, a confirmat Clujului toate privilegiile date de regii Ungariei şi principii Transilvaniei. Între anii 1683 si 1699, Clujul a fost ocupat şi trecut sub guvernare austriacă.

1.3 Vedere aeriană a Judeţului Cluj(1687)

În anii 1790-1848 şi 1861-1867,Clujul a fost capitala principatului Transivaniei,sub stăpânirea Austriei.În 1918, după unirea Transivaniei cu România, Clujul a continuat să fie centrul vieţii politice şi culturale a Transilvaniei.În 1940, în urma dictatului de la Viena, Clujul a ajuns sub stăpânirea Ungariei hortiste.În octombrie 1944, oraşul Cluj a fost eliberat.

1.4 Harta Clujului din anul 1897

CAPITOLUL I CADRUL NATURAL

1.1 PREZENTARE GENERALĂ A JUDEŢULUI CLUJ

1.5 Hărţi Judeţul Cluj

Judeţul Cluj (magh. Kolozs megye) Judeţul Cluj este situat între paralelele de 47°28’44" în nord şi 46°24'47" în sud (latitudine nordica), respectiv meridianele de 23°39'22" în vest şi 24°13’46" în est (longitudine estică), fiind situat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare 6 Nord-Vest.Străvechi centru de cultură şi civilizaţie românească,judeţul Cluj este întins pe o suprafaţă de 6674,4 km2,ceea ce reprezintă 2,8% din teritoriul României.Judeţul se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba şi la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.Judeţul Cluj este situat în zona de contact a trei unităţi geografice majore: Munţii Apuseni,Podişul Someşan,traversat de Someş, cu altitudini de 500-600 m şi Câmpia Transilvaniei între Someş şi Mureş (o regiune deluroasă,relativ netedă cu văi scurte pe care s-au amenajat iazuri).Judeţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj -Napoca,Turda, Dej,Câmpia Turzii şi Gherla, un oraş - Huedin,75 comune şi 420 de sat

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu de Oportunitate Privind Dezvoltarea Turistica si Agroturistica a Judetului Cluj din Punct de Vedere Geografic.doc

Alte informatii

STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA TURISTICĂ ŞI AGROTURISTICĂ A JUDEŢULUI CLUJ DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC - proiect prezentat in cadrul Facultatii de management inginerie economica in agricultura si dezvoltare rurala.