Studiu de pretabilitate pentru dezvoltarea elementelor antropice în Subcarpații Argeșului

Introducere:

Realizarea hărților utilizând softurile GIS ca sisteme mult mai avansate ca performață față de metodele cartografice clasice, reprezintă un mare avantaj astăzi. Cu ajutorul acestor softuri se pot efectua diferite operații asupra bazelor de date, cu posibilitatea de a interveni oricând .

Scopul utilizării tehnicilor GIS în cadrul acestui proiect este acela de a determina arealele pretabile pentru dezvoltarea elementelor socio-economice ( așezări, infrastructură) și de a obține hărți ce determină raportul cauză efect prin stabilirea unor legături între diferiți factori ( ex. geologie, utilizarea terenurilor, pantă, etc.) .

Zona de studiu:

Zona de studiu face parte din sectorul subcarpatic cuprins între râurile Argeș și Vâlsan, care se suprapune peste mai multe subunități de relief precum: Depresiunea Arefu, Depresiuna Curtea de Argeș, Culmea Chiciura, Culmea Tămașului. Vecinii arealului de lucru sunt în partea de Nord: Munții Ghițu, în partea Sudică: Dealurile Argeșului, în partea Vestică: Culmea Tămașului, iar la Est: Depresiunea Domnești.

Zona de studiu este încadrată în aria teritorială a Mușcelelor Argeșului, acestea reprezentând la rândul lor un ,,sector al Subcarpaților Getici, cuprins între văile Dâmboviței în est și Topologului la vest1”. În anul 1909, I . Popescu-Voitești a propus denumirea de Mușcelele Argeșului în lucrarea ,, Contribuții la studiul geologic și paleontologic al regiunii mușcelelor dintre Dâmbovița și Olt2”. Mușcelul reprezintă atât forma de relief cât și funcția economică, aceste dealuri fiind utilizate pentru pășunat, fânețe și livezi (Avram, 2013,pag.17). Ordonarea culmilor și a văilor pe direcție nord sud duce la apariția ,,depresiunilor externe” (Avram, 2013, pag 18), care sunt numite de V. Mihăilescu ,,Depresiunea celor șapte mușcele” (1966) ,,deoarece acestea apar sub forma unui lanț de bazinete de eroziune pe văile principale, cu înșeuări accesibile pe interfluvii3”.

1 Mihaela Avram, ,,Mușcelele Argeșului-Studiu de toponimie geografică”, Editura Elisavros, București, 2013, p.17

2 Mihaela Avram, ,,Mușcelele Argeșului-Studiu de toponimie geografică”, Editura Elisavros, București, 2013, p.17

3 Mihaela Avram, ,,Mușcelele Argeșului-Studiu de toponimie geografică”, Editura Elisavros, București, 2013, p.18

Limita acestor mușcele este râul Topolog în partea vestică, iar în cea estică este râul Argeșel.

Un aspect important asupra reliefului este prezența reliefului structural, care se impune prin apariția cuestelor, care inclină de la nord la sud, și a celor trei tipuri de văi (obsecvente, subsecvente și consecvente).

Fig.1. Localizarea arealului de lucru

Metodologie:

Baza de date folosită în realizarea studiului cuprinde o serie de informații bine structurată și organizată. Astfel, au fost utilizate informații de tip vectorial și de tip raster, imagini satelitare ( Google Maps, Google Earth) care au ajutat la identificarea elementelor pentru a obține rezultatul final : harta pretabilității pentru dezvoltarea elementelor socio-economice.

Tabel nr.1 Baze de date spațiale primare folosite în analiză :

Date Tip Sursă

Harta topografică

Raster

Hipsometria

Raster, rezoluție 25 m

DEM România, scara 1:25.000

Pante

Raster

Rezultat din Dem

Geologia

Raster

Transformare vector în raster

Utilizarea terenurilor

Raster

Transformare vector în raster

Limită areal

Vector, tip linie

Vectorizare, Harta topografică 1:25.000

Geologie

Vector, tip poligon

Vectorizare, Harta geologică scara 1: 200.000, foaia 34

Utilizarea terenurilor

Vector, tip poligon

Corine Land Cover (2000)

Lacuri

Vector, tip poligon

Vectorizare, Harta topografică 1:25.000

Rețea hidrografică

Vector, tip linie

Vectorizare, Harta topografică 1:25.000

Rețea hidrografică

Vector, tip linie

Open Street Map

Așezări

Vector, tip poligon

Open Street Map

Drumuri

Vector, tip linie

Open Street Map

Aliniament drumuri

Vector, tip linie

Vectorizare, Harta topografică 1:25.000

Cote

Vector, tip punct

Vectorizare, Harta topografică 1:25.000

Localități

Vector, tip poligon

Vectorizare, Harta topografică 1:25.000

Limite unități de relief

Vector, tip poligon

Bazele de date sunt utile deoarece reprezintă un punct important de plecare al unui studiu. Pentru realizarea materialului grafic s-au utilizat hărți topografice la scara 1:25.000 anul 1980, harta geologică 1:200.000, imagini SRTM, harta unităților de relief la scara 1:100.000, date vectoriale Corinne Land Cover, seturi de date generale ale României.

Bazele de date rezultate: - date vectoriale sub formă de start de tip punct, linie și poligon. Concepția de strat tematic permite organizarea complexității mediului înconjurător în reprezentări simple pentru a facilita întelegerea relaționărilor naturale. Datele vectoriale sunt de asemnea utile pentru realizarea datelor de tip raster.