Studiu Fizico-Geografic al Muntilor Latoritei

Imagine preview
(6/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Studiu Fizico-Geografic al Muntilor Latoritei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 118 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Emil Marinescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

1. INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I 5
1.1. Aşezarea geografica şi limitele zonei studiate 5
1.2. Istoricul cercetărilor 9
CAPITOLUL II – GEOLOGIA 11
2.1. Alcătuirea litologică şi stratigrafia 11
2.2. Evoluţia paleogeografică 13
CAPITOLUL III – RELIEFUL 14
3.1. Aspecte morfografice si morfometrice 14
3.2. Tipurile genetice şi formele de relief 17
3.3. Procese geomorfologice actuale 25
CAPITOLUL IV – CLIMA 26
4.1. Factorii genetici ai climei 26
4.2. Caracterizarea principalelor elemente climatice 30
CAPITOLUL V – APELE 35
5.1. Reţeaua hidrografică 35
CAPITOLUL VI – FLORA ŞI VEGETAŢIA 46
6.1. Utilizarea Terenurilor 48
CAPITOLUL VII – FAUNA 50
CAPITOLUL VIII – SOLURILE 52
CAPITOLUL IX – PROBLEME ALE OCROTIRII NATURII 53
9.1. Consideraţii generale 53
9.2. Statutul ariilor naturale protejate 54
CAPITOLUL X – POTENŢIALUL TURISTIC AL MUNŢILOR LATORIŢEI 58
10.1. Căi de acces 58
10.2. Puncte de plecare în excursii 60
10.3. Marcaje turistice 68
10.4. Turism de iarnă,alpinism şi pîrtii de schi 69
10.5. Trasee turistice 70
10.6. Trasee de culme 108
CONCLUZII 113
BIBLIOGRAFIE 116

Extras din document

1. Introducere

Realizarea în ultimii 20 de ani a celui mai mare sistem hidroenergetic de pe apele interioare –amenajarea Lotru- a deschis in acelasi timp porţile unei noi magistrale a turismului romînesc,magistrala Lotru-Jiu,care se desfăsoară,in cea mai mare parte,pe valea Lotrului.De o parte si de cealaltă a rîului,acum îmblanzit,se înalţă munti cu vîrfuri semeţe,cu păduri intinse şi poiene smălţate cu flori multicolore,cu izvoare cristaline si lacuri glaciare.

La acestea se adauga arhitectura modernă a staţiunilor de mare perspectiva – Voineasa si Vidra,care,împreună cu lacurile de acumulare din împrejurimi,constituie importante obiective turistice de interes naţional şi chiar internaţional.

Dacă marile masive muntoase care străjuiesc îndeaproape valea Lotrului sînt deja cunoscute din paginile unor ghiduri sau ale revistelor de turism,grupul Munţilor Latoriţei nu a făcut obiectul unei lucrări aparte.La aceasta a contribuit,desigur,şi statutul său incert în ceea ce priveşte denumirea,împărţirea sau apartenenţa geografică,precum şi insuficienta cunoaştere a pitorescului lor.

Între masivele care-i înconjoara,Munţii Latoriţei se disting printr-o mare varietate a formelor de relief.Caracterul lor alpin,cu clădiri si lacuri glaciare,cu piscuri calcaroase albind sub strălucirea soarelui,la care se adauga peisajul munţilor mijlocii,acoperiţi cu paduri de fag ,în amestec pe alocuri cu răşinoase,care işi schimbă periodic înfăţişarea sub semnul anotimpurilor,întregesc imaginea de ansamblu a acestor munţi Trupul lor alungit si uşor arcuit se întinde între rîul Lotru,cu vestitele sale cataracte,şi afluentul său principal Latoriţa,care,în curgerea lui vijelioasă,a săpat unul dintre cele mai frumoase defilee din ţara.Regiunea de la izvoarele Latoriţei,care aduce atîta farmec în sufletul drumeţului pasionat de natura,deţine atribute superioare ca valoare peisagistică-de unde propunerea ca ea să fie inclusă în viitorul parc naţional al Munţilor Parîng,spre folosul ştiinţei şi al ocrotirii naturii,deopotrivă.

CAPITOLUL I

1.1. Aşezarea geografică şi limitele zonei studiate

Teritoriul muntos cuprins intre Olt si Jiu,din cadrul Carpaţilor Meridionali,reuneşte mai multe masive cu o altitudine remarcabila si cu frumuseţi nebănuite.Între acestea se afla şi Munţii Latoriţei,cu o dezvoltare mai redusa in raport cu celelalte masive,culmea principala a acesteia depaşind 30 kilometri lungime.

Fig. 1 Localizarea Munţilor Latoriţei (1)

Fig. 2 Localizarea Munţilor Latoriţei in grupa Munţilor Parâng

Fig. 3 Localizarea-Muntii Latoriţei, Fig. 4 Munţii Latoriţei-imagine din jud Vâlcea satelit

Numele lor provine de la cel al Latoriţei,principalul afluent de dreapta al Lotrului,toponimul munţilor fiind stabilit deci dupa numele vaii mai importante din regiune.Sunt cunoscute înca din secolul al XVII-lea si unele vîrfuri mai importante din acest teritoriu ca:Fratoşteanu,Mînăileasa sau Repezi.Ele apar inscrise si pe harta întocmita de inginerul austriac Fr.Schwanz in anul 1722.

Unele lucrari mai vechi utilizeaza pentru Latoriţa numele de Latriţa,susţinut şi de specialişti contemporani in toponimie,sugerînd un diminutiv feminin(soră sau soţie) al Lotrului.Numele s-a încetaţenit cu timpul in forma actuala,vechea denumire păstrîndu-se doar in legendă.

Deşi pastorii au cunoscut aceşti munţi din vremuri vechi datorită păşunilor bogate de aşezarile mari si de arterele de comunicaţie a făcut ca ei sa fie puţin cutreieraţi de către turişti.

Situaţi între apa Lotrului şi cea a Latoriţei,apartenenţa geografica a Munţilor Latoriţei comportă unele discuţii referitoare la ataşarea lor fie la Masivul Parîng,fie la Munţii Lotrului.

Emmanuel de Martonne(1907)reunea toţi munţii de la vest de Olt sub denumirea de Munţii Lotrului(dupa numele celei mai importante văi din regiune),in cadrul cărora,distingea Masivul Parîng si Munţii Căpăţînii de-o parte si de alta a aliniamentului Curmătura Olteţului-Vîrful Turcinu.Astfel,Munţii Latoriţei erau împărţiţi intre cele două masive(Parîng şi Căpăţînii)situate la sud de rîul Lotru.

O împarţire asemănătoare adoptă si V.Mihăilescu(1963, 1977),care,deşi aminteşte de Munţii Latoriţei,situeaza limita între Masivul Parîngului Mare si Munţii Căpăţînii pe aliniamentul văilor Vidra-Pîrîul lui Tocan,împărţindu-i astfel în două jumătăţi aproximativ egale.Aceeasi împarţire este adoptată de Valeria Velcea si A.Savu(1982).

Ultimele lucrări cartografice cu caracter naţional,şi în principal „Harta unitaţilor de relief”,evidenţiază în mod distinct Munţii Latoriţei ca munţi separaţi în cadrul masivelor dintre Olt si Jiu (Gr.Posea si L.Badea, 1984)

Considerăm că Munţii Latoriţei,prin potenţialul lor natural si economic,prin peisajul oarecum inedit,reprezintă o unitate montană şi cu un remarcabil potenţial turistic ce necesită o prezentare separată.

Ca teritoriu administrativ,Munţii Latoriţei se situeaza în partea nord-vestică a judeţului Vîlcea. Se desfăşoară între între următoarele coordonatele geografice:

45°20’ şi 45°30’ latitudinea nordică şi între 23°34’ şi 24°18’ longitudine estică.

Foto. 1 Munţii Latoriţei

Limite. Delimitarea Munţilor Latoriţei în condiţiile arătate mai sus nu întîmpina dificultaţi,deoarece ei se desfăşoară între Latoriţa şi Lotru,pe teritoriul cuprins între izvoarele acestora şi punctul lor de confluenţa (Gura Latoriţei).

Spre nord şi est,de la Obîrşia Lotrului şi pînă la Gura Latoriţei rîul Lotru separă Munţii Latoriţei de cei a-i Lotrului.În această porţiune,pe Lotru se află două lacuri de acumulare:Vidra(1289 m),ce îşi întinde apele din amonte de confluenţa Vidruţei,şi Balindru(1030 m),mult mai redus ca întindere,situat la confluenţa pîrîului cu acelaşi nume cu Lotru.

La vest,de la confluenţa cu pîrîul Iezer pînă la Obîrşia Lotrului ,Lotrul separă Culmea Cărbunele – Mirăuţu din Munţii Latoriţei de Masivul Parîng.

Limita sudică a masivului o constituie pîrîul Latoriţa,care,adunîndu-şi izvoarele cele mai sudice de sub versantul estic al Vîrfului Mohoru(valea Urdele),străbate spre est un defileu spectaculos,colectînd ape atît din Munţii Latoriţei,cît şi din cei ai Căpăţînii.Pe traseul său se află,deasemenea,două lacuri de acumulare:Galbenu(1304 m) si Petrimanu(1130 m),ale căror ape sunt conduse printr-o galerie subterană spre lacul Vidra.

După cum se poate observa şi pe hartă, limitele sînt date în principal de reţeaua hidrografică. Singurul sector în care aceşti munţi se leagă direct de cei înconjurători se află în Şaua lezer, situată la nord de Vîrful Iezer (2157 m), acolo unde se face legătura cu Munţii Parîng.

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu Fizico-Geografic al Muntilor Latoritei.doc

Alte informatii

Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie Specializarea: Geografie