Studiu Geografic al Municipiului târgu-jiu

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă, „Studiu geografic al municipiului Târgu-Jiu”, reprezintă o încercare de prezentare monografică a celui mai important centru urban din judeţul Gorj, în care au fost îmbinate, elemente de geografie fizică, cu elemente de geografie umană şi economică. Au fost puse astfel în evidenţă posibilităţile de dezvoltare ale oraşului în cadrul reţelei urbane a ţării.

Categorie geografică cu un profund caracter istoric a cărei existenţă este hotărâtă de modul de încadrare în ritmul şi specificul dezvoltării economice a unei perioade determinate, oraşul constitue unul din obiectivele principale ale cercetării în geografia umană. „ Formă de organizare, înzestrare şi utilizare a unui teritoriu în scopul concentrării, transformării şi redistribuirii produselor necesare întreţinerii, recreerii şi progresului unei populaţii de pe arii foarte variate ca dimensiuni”,( Vintilă Mihăilescu, 1973), oraşul este un produs al regiunilor în cadrul cărora a apărut şi cu care intră într-un proces de relaţii reciproce, între care se afirmă cel mai puternic relaţiile economice.

În decursul îndelungatei sale existenţe, oraşul Târgu-Jiu, şi-a amplificat structura funcţională, şi-a lărgit zonele de influenţă, devenind principalul factor şi în acelaşi timp cel mai activ al dezvoltării economico-sociale şi cultural ştiinţifice.

În acest studiu am abordat următoarele teme:

1. Istoricul cercetărilor;

2. Cadrul natural;

3. Cadrul socio-economic, în care sunt tratate probleme de geografie umană şi economică;

Poziţia geografică este considerată de Simion Mehedinţi „ un criteriu foarte sugestiv pentru geografie” pentru o mai bună cunoaştere a factorilor care au stat la baza dezvoltării ulterioare a oraşului.

Vintilă Mihăilescu, afirmă că „ geografia are ca sarcină să depisteze, să caracterizeze şi să explice aşezările urbane ca întreguri nedisociate, adică, ca elemente ale peisajului şi cantităţii funcţionale integrate în teritoriu şi în istorie, ceea ce nu se poate face fără o raportare a complexului urban la poziţia geografică” ( 1973 ).

Analizând condiţiile geografice de ansamblu ale oraşului Târgu-Jiu, lucrarea încearcă să scoată în evidenţă rolul polarizator al acestuia. Poziţia centrală în cadrul depresiunii , a favorizat dezvoltarea sa ca centru urban polarizator cu o puternică influenţă în cadrul acesteia. În acest sens, se pun în evidenţă relaţiile reciproce dintre oraşul Târgu-Jiu şi zona sa de convergenţă. Determinarea particularităţilor evoluţiei sale teritoriale şi funcţionale, s-a făcut în raport cu aşezarea sa geografică, cu condiţiile naturale ale vetrei şi depresiunii Târgu-Jiu, precum şi cu factorii social-economici.

În analiza condiţiilor naturale s-au urmărit atât elementele de ordin calitativ, cât şi cele de ordin cantitativ, pentru scoaterea în evidenţă a sitului.Această analiză a fost începută în etapa de cabinet pe baza studiului hărţilor topografice şi a materialelor bibliografice şi continuă în etapa de teren, unde observarea directă şi căutarea detaliată a fenomenelor a dus la cunoaşterea particularităţilor morfologice, climatice, hidrologice, biogeografice şi pedologice, pentru cunoaşterea în detaliu a formelor diverse sub care se prezintă îmbinarea şi corelarea componentelor cadrului natural şi a modificărilor obţinute în urma acţiunilor umane în zonă.

Studiul de geografie umană a necesitat şi analiza populţiei sub toate aspectele, pentru stabilirea particularităţilor geodemografice ale municipiului Târgu-Jiu.

În cadrul capitolului de „Geografie istorică şi organizarea teritoriului”, s-au analizat elemente de toponimie geografică şi continuitatea aşezării din momentul apariţiei sale, descoperirile arheologice din perimetrul municipiului şi împrejurimi care atestă vechimea aşezării. Pentru acestea de un real folos au fost analiza colecţiilor de documente şi a materialelor bibliografice .prima parte a fost rezervată istoricului oraşului.

Capitolul de economie prezintă situaţia economică actuală a municipiului Târgu-Jiu, care este strâns legată de cea a economiei naţionale, aflându-se într-o perioadă de restructurare şi de reforme. Economia municipiului Târgu-Jiu este influenţată şi de specificul local pentru că fiind regiune minieră, mulţi agenţi economici din industrie s-au profilat pe activităţi legate de minerit.

Având în vedere că Tg -Jiu este oraşul operelor lui Brâncuşi, acestea ocupă şi ele un loc aparte în această lucrare. Sunt trecute deasemenea în revistă şi alte obiective turistice relevante pentru municipiu.

Partea ştiinţifică a lucrării se încheie cu o prezentare pe scurt a dotărilor şi activităţilor social- culturale existente în municipiul Târgu-Jiu.

Ultimul capitol al lucrării include diverse modele, strategii şi tehnici didactice activizante pentru o învăţare deplină a geografiei.

CAPITOLUL I

ISTORICUL CERCETĂRILOR

Primele cercetări de geografie şi istorie mai importante asupra oraşului Târgu-Jiu , au fost efectuate de profesorul Alexandru Ştefulescu în „ Gorjul pitoresc şi istoric” şi „ Istoria Târgu-Jiului” (1906). În aceste lucrări autorul a încorporat o micromonografie a oraşului, oferind informaţii cu trecutul istoric al localităţii, elemente de natură geografică, ocupaţiile locuitorilor.